Datoria guvernamentală – o situație la zi. România și criteriile de la Maastricht

de Marin Pana | 27.4.2014 .

România s-a plasat anul anul trecut pe poziția a 9-a între cele 14 state membre UE care au reușit să-și diminueze datoria guvernamentală ca pondere în PIB, potrivit datelor comunicate de Eurostat. Ea și-a consolidat astfel locul cinci în topul țărilor europene cu cele mai mici datorii publice. Cu doar 38,4% din PIB, ea s-a păstrat la o distanță liniștitoare de criteriul de 60% din PIB impus la Maastricht pentru adoptarea euro.

(CLICK PE TABEL PENTRU MĂRIRE)

Deși jumătate din state și-au redus datoria guvernamentală și jumătate nu, Uniunea Europeană a înregistrat o creștere a nivelului general de datorie a guvernelor raportat la PIB-ul UE, de la 85,2% în 2012 la 87,1% în 2013 ( în 2010, acest indicator se afla încă imediat sub pragul de 80%). Slovenia (cu o creștere a datoriei de 9,2% din PIB), Croația (+5,2%) și Grecia (+3,0%) au fost cele mai afectate.

(CLICK PE TABEL PENTRU MĂRIRE)

Pentru referință, am prezentat și topul 7 al statelor care au înregistrat la finele anul trecut cele mai mari datorii guvernamentale. De asemeni, merită menționat că România, cu o diminuare a obligațiilor trecute în contul guvernului de 0,8% s-a încadrat în trendul regional. Polonia și-a scăzut datoria cu 0,9% din PIB iar Ungaria cu 1% din PIB.

(CLICK PE TABEL PENTRU MĂRIRE)

Există, însă, o diferență importantă dacă se face trimitere la valorile absolute înregistrate în termeni nominali.

Spre deosebire de Polonia și Ungaria, datoria noastră a crescut și numai evoluția neașteptat de bună a PIB a determinat îmbunătățirea indicatorului de datorie guvernamentală.

Calculele arată că, în condițiile unei creșteri economice la nivelul prevăzut inițial, de 2,2%, am fi avut anul trecut un nivel al datoriei guvernamentale de 39,4% din PIB. Respectiv, o majorare de 0,2% față de cele 39,2% înregistrate în 2012 și nu diminuarea de 0,8% din PIB amintită mai sus. Ceea ce arată importanța relației dintre deficitul bugetului general consolidat (-2,52% anul trecut ) și creșterea economică, consemnată provizoriu la nivelul de 3,5%.

(Citiți și: ”De ce statele UE își pot permite datorii publice diferite”)

Departe de a avea o semnificație strict teoretică, diminuarea (din păcate doar relativă, dar e bine și așa) stocului de datorie asumată de stat are o valoare concretă în diminuarea dobânzilor achitate în contul acestei datorii. Nu doar pe calea rostogolirii lor (înlocuirea cu noi credite de valori similare) la dobânzi mai mici, dar și prin reducerea efortului făcut pentru plata lor, raportat la mărimea economiei.

În treacăt fie spus, cele trei procente de PIB deficit bugetar permise prin criteriile de la Maastricht pentru doptarea euro au fost fixate arbitrar și unitar pentru toate economiile naționale implicate. În realitate, pentru un stat cu o valoare relativă scăzută a veniturilor bugetare ( 32% din PIB față de 46,8% media zonei euro), echivalența din punct de vedere al efortului bugetar ar fi o limită de 2% din PIB și nu cele 3% stabilite la modul general.

Iar asta presupunând un nivel mediu al dobânzilor achitate la datoria guvernamentală din perspectiva practicii europene. Concret, cele 60% stoc de datorie la o dobândă anuală de 5% generează obligații de plată de 3%, exact limita de deficit ( Tehnic, bugetul ar fi echilibrat la nivel primar, iar deficitul derivat strict din plata dobânzilor).

Tradus pentru România, cu veniturile ei bugetare relativ mici, suntem în situația de 40% stoc de datorie la 5% dobândă anuală, care duce la plata unor dobânzi de 2% din PIB, fără de care veniturile ar fi perfect egale cu cheltuielile). Datele prezentate sunt aproximări, dar expozeul are rostul să ne creeze imaginea corectă asupra finanțelor publice.

Acestea, în condițiile noastre concrete, au limita intrinsecă la 40% datorie guvernamentală și 2% deficit public. Și care, pentru îmbunătățirea situației și disponobilizarea de fonduri pentru sănătate, pensii sau cofinanțare la autostrăzi , reclamă o creștere economică mai susținută, cel puțin de nivelul celei înregistrate în 2013.

Publicat la data de 27.4.2014 .

Un raspuns

  1. Ștefan A.
    27.4.2014, 9:37 pm

    http://discutii.mfinante.ro/static/10/Mfp/buletin/executii/Raportdatpubdec2013metodologiaUEen.pdf

    Pagina 2 unde conform metodei de calcul din OUG 64/2007 sint incluse si garantiile acordate de stat pe seama unor datorii a firmelor de stat tip Oltchim , CFR s.a.m.d.
    “performanta” e de 266,952 miliarde lei (noi) datorie publica. La 4,5 lei/1 euro , datoria statului a depasit 59 miliarde euro si reprezinta 42,5 % PIB .(procentul e confirmat in aceiasi pagina din documentul mentionat)
    Acest enorm munte de bani nu a lasat urme vizibile in infrastructura , modernizare scoli si spitale , crearea unei industrii autohtone competitive . Adica in sectoarele care ar fi trebuit sa fie beneficiarele primare a acestei datorii si prin care se creaza progres , dezvoltare, crestere de nivel de trai.
    Asta conform principilor/criterilor si experientei istorice din tarile occidentale in indatorarea publica post 1945 .
    Fara o astfel de abordare a analizei datoriei publice si tratarea problemei doar din punct de vedere al refinantarii ei, e o negare elementara a insasi rolului/scopului datoriei publice guvernamentale .
    Si italienii analizeaza pur financiar datoria publica dar datorita faptului ca e enorma atit in procente (132%PIB) cit si in cifre absolute(peste 2.000 miliarde euro)
    Tot ei recunosc (si oficial)ca dupa 1982 (datoria publica era de doar 60 % PIB si presiunea fiscala de 32%) cresterea ei a fost exclusiva pentru “consum” si voturi . Noi am vrut sa sarim direct la “consum pe datorie” dar uitam rolul fundamental al datoriei publice .
    Va fi tot mai dificil de refinantat aceasta datorie publica din moment ce creste anual dar fara sa produca efectele economice verificare la altii si exact din singurul motiv ca e folosita in alte scopuri decit cele universal valabile/verificate si elementare .
    PS . Cum am scris , italienii aveau in 1982 datoria publica de 60 % PIB . Cum au reusit sa faca peste 3.000 km de autostrazi cu datoria aia , sa duca apa si canalizarea in toate catunele tarii cind presiunea fiscala era la nivelul celei romanesti de azi, adica 32 % ?
    Evident ca e ceva ce nu functioneaza corect in modul oficial romanesc de abordare a datoriei publice, a presiunii fiscale si recuperarea decalajelor .
    Cu actualul model de gandire mioritic , putem avea presiune fiscala de 80 % si datorie publica de 150 % PIB ca tot fara efecte vizibile va fi in viata de zi cu zi a cetatenilor . (majoritatea ca unii cunoscuti sub numele de “clientela” si/sau “privilegiati” vor fi principalii beneficiari. Ca si pina acum ) 🙁

Lasa un comentariu


Eurobarometru / Românii – cei mai favorabili adoptării euro

Cel mai recent Eurobarometru al Comisiei Europene arată că românii sunt cei mai favorabili adoptării euro dintre toate națiunile rămase deocamdată în afara Eurozonei....Citeste mai departe »

România în contextul UE – deficit, datorie publică și repartizarea cheltuielilor

Date complete pe 2013 – pentru a putea evalua cum se gestionează România în comparație cu alte state din UE : deficitul public a...Citeste mai departe »

Inflația anuală – stabilizată spre limita de jos a intervalului țintit de BNR

Potrivit datelor oficiale comunicate de Institutul Național de Statistică, prețurile au crescut în luna octombrie 2014 cu 0,19% față de luna anterioară dacă luăm...Citeste mai departe »

Estimarea de inflație – scădere rapidă spre încadrarea în Maastricht și stabilizare. Motive și efecte

Pe parcursul acestui an, estimările prvind inflația pe 2014 și 2015 au coborât rapid, ajungând în prezent la 1,5% pentru anul în curs și...Citeste mai departe »

BNR: Subsidiarele din România ale băncilor testate de BCE au capitalizare suficientă

Subsidiarele din România ale băncilor europene care au fost supuse testelor de stres derulate de Banca Centrală Europeană (BCE) în colaborare cu Autoritatea Bancară...Citeste mai departe »

Documente / 25 de bănci au picat testele de stres ale BCE și EBA. Rezultatele complete ale evaluărilor. Capitalizare, termene, soluții.

25 de bănci din euroland, dintre care 5 care activează şi în România, nu au reuşit să treacă testul de stres al Băncii Central...Citeste mai departe »

Aproape 80% dintre polonezi nu susţin adoptarea monedei euro

Mai mult de 76% dintre polonezi se opun adoptării monedei euro, o arată un sondaj făcut public marţi. Preşedintele Bronislaw Komorowski crede că Polonia...Citeste mai departe »

Statele zonei euro şi-au trimis bugetele la analiza Comisiei Europene. Planuri și fricțiuni cu Italia și Franța

Comisia Europeană începe de miercuri analiza oficială a bugetelor statelor din zona euro. 15 octombrie a fost data limită până la care statele care...Citeste mai departe »

BCE lansează programul de credite ieftine adresat băncilor europene

Banca Centrală Europeană (BCE) va începe, joi, să acorde credite ieftine băncilor din zona euro. Potrivit Financial Times, programul de împrumuturi prin care băncile...Citeste mai departe »

Pe fondul scăderii prețurilor, avem diferențe mari între inflația de uz intern și cea de uz extern. Cum facem ?

Dacă raportarea se face pentru ultimele 12 luni, respectiv față de august 2013, valorile IPC și IAPC diferă din nou destul de mult. IPC...Citeste mai departe »

Mugur Isărescu cere o lege pentru ca aderarea la euro să fie ferită de politicile electorale

Guvernatorul Mugur Isărescu consideră că România îndeplineşte toate criteriile de aderare la euro, dar ţinta convenită politic, de 1 ianuarie 2019, ar trebui cuprinsă...Citeste mai departe »

Titlurile de stat – variantă de plasament în perspectiva trecerii la euro

Randamentele plasamentelor pe termen mediu și lung (de la cinci ani în sus) în titluri de stat au ajuns la circa 4% – 5%,...Citeste mai departe »

Eurostat: Datoria guvernamentală raportată la PIB- România şi celelalte state din UE

România a înregistrat în primul trimestru din 2014 o datorie guvernamentală de 39,1% din PIB, a cincea cea mai scăzută procentual din UE. Potrivit...Citeste mai departe »

Aderarea la euro/ Mugur Isărescu: “Criteriile nominale nu pot fi atinse fără stabilitatea financiară şi competitivitate ridicată”

Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a declarat joi că la nivel politic există consens că aderarea României la euro ar putea avea loc în 2019...Citeste mai departe »

Studiu Erste: Anul 2019, avansat de guvern pentru adoptarea euro – ”foarte ambiţios”, mai realist un termen după 2021

Obiectivul României de a adera la zona euro în 2019 este “foarte ambiţios”, însă o dată realistă ar fi după 2021, potrivit experţilor Erste...Citeste mai departe »

Data țintă de adoptare a euro stabilită de guvern: 1 ianuarie 2019. Reacţia Guvernatorului BNR

Obiectivul de adoptarea monedei unice europene în 2018 – 2019 nu este în afara realităţii, dar are nevoie de un consens politic puternic şi...Citeste mai departe »

Aderarea la Eurozonă, în viziunile lui Daniel Dăianu și Valentin Lazea: ”Cât mai repede” vs. ”Cifrele arată că peste vreo 10 ani”

România ar trebui să grăbească procesul de aderare la euro și, împreună cu Bulgaria să adere cât mai rapid la spațiul Schengen având în...Citeste mai departe »

Inflația din România – între mit și realitate: Prețurile românești în contextul statelor UE

Inflația anuală consemnată în România pentru 2013 după metodologia unică europeană a fost de 1,3%, sub valoarea de 1,55% anunțată conform metodologiei naționale de...Citeste mai departe »

Mugur Isărescu: PIB-ul pe locuitor ne ține departe de aderarea la euro

Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a declarat că România are nevoie de încă zece ani pentru a ajunge la 60% din media UE a PIB/locuitor,...Citeste mai departe »

Economistul-şef Raiffeisen: România are nevoie de 20-30 de ani pentru aderarea la zona euro potrivit convergenţei reale

România are nevoie de o perioadă de 20-30 de ani pentru aderarea la zona euro din perspectiva convergenţei reale, însă din punct de vedere...Citeste mai departe »