Convergența realmente reală: România – la 60% din media UE dacă ar ajuta-o și economia informală

de Marin Pana | 27.9.2015 .

euroÎn afară de cele cinci criterii nominale stabilite pentru a gira trecerea cu succes la moneda unică europeană mai există și așa-numitele criterii reale de convergență, adică nivelul de trai măsurat la nivelul PIB/locuitor la paritatea puterilor de cumpărare standard ( ajustat pe măsura prețurilor din respectiva țară în raport cu prețurile medii la nivel european), gradul de deschidere al economiei, ponderea comerțului derulat cu statele membre UE, structura economiei pe sectoare de activitate ș.a.

Dintre aceste criterii de convergență reală, cel mai important este nivelul de trai măsurat la nivelul PIB/locuitor la paritatea puterilor de cumpărare standard, pragul acceptat în mod convențional fiind de 60% din media UE.

La o medie a economiei informale de circa 14% pe ansamblul UE, România are în prezent un nivel de trai exprimat sintetic la nivelul PIB/locuitor de 55% din media Uniunii (exprimat la paritatea puterilor de cumpărare standard) dar un nivel al economiei informale (care scapă fiscalizării și nu apare în statisticile oficiale) de 28%.

Dacă se ponderează partea ce revine economiei informale cu 0,7 în echivalent economie formalizată ( din considerentul că nu participă adecvat, prin fiscalizare, la serviciile publice oferite prin intermediul bugetului de stat ) atunci media UE crește în procente standard cu circa 10%, până la 110% iar România consemnează o majorare a PIB real de 20% din nivelul de 55%, adică 11%.

Refacerea calculelor pe principiul realității existente independent de nivelul de cuantificare pe cale oficială a activității economice ne dă, astfel, un raport de 66% pentru România la 110% UE, adică cele 60% care reprezintă pragul teoretic convențional stabilit drept criteriu de convergență reală pentru adoptarea euro. Calculele pleacă de la estimări și pot suferi ușoare variații, dar principiul rămâne.

Altfel spus, în mod real am fi undeva la 60% din media UE, dar nu apărem ca atare în statistici din cauză că sectorul informal din economie este semnificativ mai mare decât uzanțele occidentale în materie. Dacă am reuși să aducem acest sector la dimensiunea uzuală din perspectiva practicii europene, am ajunge la cerința minimală de nivel de trai pentru trecerea la euro.

De altfel, trendul de includere a activităților care nu se încadrează clar în prevederile legale și administrative dintr-o țară în rezultatul economic a fost deja demarat, tocmai pentru ca datele statistice să reflecte mai bine realitatea din teren. Acest fapt are implicații și în privința raportărilor privind ritmul de creștere al economiei.

Pe de o parte, în cazul României, reducerea fiscalității va aduce în cadrul legal o parte a economiei informale și, pe această cale, se va majora nivelul anunțat al creșterii PIB. Cu cât partea de economie informală deja inclusă în statistica oficială prin metodologia utilizată este mai mare, cu atât acest efect va fi mai mic și invers.

În context, n-ar fi exclus ca o bună parte din creșterea economică ce va fi consemnată anul viitor (când vor intra în vigoare pe deplin cele mai recente reduceri de taxe ) să apară din contabilizarea crescută a unei activități care a existat și anterior dar care a fost ținută sub radarul financiar al autorităților.

Un bancher olandez făcea o glumă cu prilejul crizei din 1998 – 1999, referindu-se la așa numitul TCB, adică ”travels, cars, beers” – spus pe șleau, câte călătorii fac, ce mașini au și câtă bere beau românii de fapt .
Așadar, după cum se poate vedea după alți indicatori ”neacademici” în viața de toate zilele, nu atât nivelul de trai prea mic este problema trecerii la euro cât alți factori. Asupra cărora vom reveni.

***

NOTE:

1- Tradițional, economia informală cuprinde activitățile economice interzise expres prin lege (dar pentru care, trendul mai nou este de a fi estimate și incluse în calculul PIB – care generează venituri dificil de cuantificat prin natura lor – , precum și activități economice legale, dar care sunt nu taxate strict în conformitate cu legislația existentă sau care, pur și simplu, nu sunt declarate.

2-Există cinci criterii nominale stabilite pentru a gira trecerea cu succes la moneda unică europeană.

Două sunt legate de performanța internă:

– datoria publică sub 60%

– deficitul bugetului general consolidat sub 3%.

Alte trei sunt relative la situația din alte țări:

– inflația cu 1,5% peste media celor mai bune trei performanțe consemnate în UE la nivelul inflației medii anuale calculate ca indice armonizat

– dobânda la titlurile de stat emise pe termen lung cu cel mult 2% peste media celor mai bune trei performanțe din UE

– stabilitatea cursului de schimb pe parcurs de doi ani, cu o marjă de 15%, fără posiblitatea de a devaloriza moneda națională în afara acestui interval.

Pe lângă aceste cinci criterii nominale, mai există și așa-numitele criterii reale de convergență

-nivelul de trai măsurat la nivelul PIB/locuitor la paritatea puterilor de cumpărare standard ( ajustat pe măsura prețurilor din respectiva țară în raport cu prețurile medii la nivel european)

-gradul de deschidere al economiei, ponderea comerțului derulat cu statele membre UE

-structura economiei pe sectoare de activitate ș.a.

Publicat la data de 27.9.2015 .

Un raspuns

  1. Caliman Eugen
    27.9.2015, 2:23 pm

    1.Cele 5 criterii nominale de convergenta sint macroeconomice si nu au nici o legatura cu nivelul de trai, pe care practic nu-l prea influenteaza, atit este de scazut.Ele sint criterii UE si FMI, care nu impun nici un fel de criterii privind nivelul de trai, fiindca acesta nu le intereseaza.
    Ce discutie despre convergenta catre 60 la suta din nivelul de trai poate fi discutata, cu 3 milioane de salariati cu salariul minim pe economie, cu 5 milioane de locuri de munca lipsa si majoritatea covirsitoare a pensionarilor aflati sub limita de subzistenta materiala si sanitara?
    Nu putem vorbi de gradul de deschidere al economiei nationale, cita vreme economia si industria nationala au disparut, iar 83 la suta din intreprinderi sint straine si nu urmaresc dezvoltarea economica a tarii.Obiectivul lor economic este doar rentabilitatea, relocarea sau lichidarea afacerii daca este cazul de nerentabilitate in Romania.Pe acelasi considerent, al disparitiei economiei nationale, analiza structurii economiei din Romania pe sectoare este fara relevanta practica, deoarece nu poate fi vorba de politici nationale de a determina un anumit echilibru, structura sau evolutie a acestora.Pina la reconstructia economica si industriala a tarii, insasi analizele si solutiile se adreseaza unei economii nationale inexistente.Proiectul national postaderare care sa o reconstruiasca, nu se afla nici macar in faza ideii de necesitate nationala…
    2.Raspunsul de dat bancherului olandez, este ca peste 80 la suta din romani nu fac nici o calatorie, cei care au ceva bani cumpara masini second de 1000 – 2000 de Euro fabricate incepind cu 1990 si beau bere proasta, cit incape…
    3.PIB-ul si statistica ramin minareli politice de imagine, care ascund dezastrul din economia reala si starea de saracie lucie a unei natiuni esuate.Altfel, de ce ar fi emigrat 25 la suta din populatia tarii, iar unicul proiect al tineretului este emigrarea?

Lasa un comentariu


Eurobarometru / Românii – cei mai favorabili adoptării euro

Cel mai recent Eurobarometru al Comisiei Europene arată că românii sunt cei mai favorabili adoptării euro dintre toate națiunile rămase deocamdată în afara Eurozonei....Citeste mai departe »

România în contextul UE – deficit, datorie publică și repartizarea cheltuielilor

Date complete pe 2013 – pentru a putea evalua cum se gestionează România în comparație cu alte state din UE : deficitul public a...Citeste mai departe »

Inflația anuală – stabilizată spre limita de jos a intervalului țintit de BNR

Potrivit datelor oficiale comunicate de Institutul Național de Statistică, prețurile au crescut în luna octombrie 2014 cu 0,19% față de luna anterioară dacă luăm...Citeste mai departe »

Estimarea de inflație – scădere rapidă spre încadrarea în Maastricht și stabilizare. Motive și efecte

Pe parcursul acestui an, estimările prvind inflația pe 2014 și 2015 au coborât rapid, ajungând în prezent la 1,5% pentru anul în curs și...Citeste mai departe »

BNR: Subsidiarele din România ale băncilor testate de BCE au capitalizare suficientă

Subsidiarele din România ale băncilor europene care au fost supuse testelor de stres derulate de Banca Centrală Europeană (BCE) în colaborare cu Autoritatea Bancară...Citeste mai departe »

Documente / 25 de bănci au picat testele de stres ale BCE și EBA. Rezultatele complete ale evaluărilor. Capitalizare, termene, soluții.

25 de bănci din euroland, dintre care 5 care activează şi în România, nu au reuşit să treacă testul de stres al Băncii Central...Citeste mai departe »

Aproape 80% dintre polonezi nu susţin adoptarea monedei euro

Mai mult de 76% dintre polonezi se opun adoptării monedei euro, o arată un sondaj făcut public marţi. Preşedintele Bronislaw Komorowski crede că Polonia...Citeste mai departe »

Statele zonei euro şi-au trimis bugetele la analiza Comisiei Europene. Planuri și fricțiuni cu Italia și Franța

Comisia Europeană începe de miercuri analiza oficială a bugetelor statelor din zona euro. 15 octombrie a fost data limită până la care statele care...Citeste mai departe »

BCE lansează programul de credite ieftine adresat băncilor europene

Banca Centrală Europeană (BCE) va începe, joi, să acorde credite ieftine băncilor din zona euro. Potrivit Financial Times, programul de împrumuturi prin care băncile...Citeste mai departe »

Pe fondul scăderii prețurilor, avem diferențe mari între inflația de uz intern și cea de uz extern. Cum facem ?

Dacă raportarea se face pentru ultimele 12 luni, respectiv față de august 2013, valorile IPC și IAPC diferă din nou destul de mult. IPC...Citeste mai departe »

Mugur Isărescu cere o lege pentru ca aderarea la euro să fie ferită de politicile electorale

Guvernatorul Mugur Isărescu consideră că România îndeplineşte toate criteriile de aderare la euro, dar ţinta convenită politic, de 1 ianuarie 2019, ar trebui cuprinsă...Citeste mai departe »

Titlurile de stat – variantă de plasament în perspectiva trecerii la euro

Randamentele plasamentelor pe termen mediu și lung (de la cinci ani în sus) în titluri de stat au ajuns la circa 4% – 5%,...Citeste mai departe »

Eurostat: Datoria guvernamentală raportată la PIB- România şi celelalte state din UE

România a înregistrat în primul trimestru din 2014 o datorie guvernamentală de 39,1% din PIB, a cincea cea mai scăzută procentual din UE. Potrivit...Citeste mai departe »

Aderarea la euro/ Mugur Isărescu: “Criteriile nominale nu pot fi atinse fără stabilitatea financiară şi competitivitate ridicată”

Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a declarat joi că la nivel politic există consens că aderarea României la euro ar putea avea loc în 2019...Citeste mai departe »

Studiu Erste: Anul 2019, avansat de guvern pentru adoptarea euro – ”foarte ambiţios”, mai realist un termen după 2021

Obiectivul României de a adera la zona euro în 2019 este “foarte ambiţios”, însă o dată realistă ar fi după 2021, potrivit experţilor Erste...Citeste mai departe »

Data țintă de adoptare a euro stabilită de guvern: 1 ianuarie 2019. Reacţia Guvernatorului BNR

Obiectivul de adoptarea monedei unice europene în 2018 – 2019 nu este în afara realităţii, dar are nevoie de un consens politic puternic şi...Citeste mai departe »

Aderarea la Eurozonă, în viziunile lui Daniel Dăianu și Valentin Lazea: ”Cât mai repede” vs. ”Cifrele arată că peste vreo 10 ani”

România ar trebui să grăbească procesul de aderare la euro și, împreună cu Bulgaria să adere cât mai rapid la spațiul Schengen având în...Citeste mai departe »

Inflația din România – între mit și realitate: Prețurile românești în contextul statelor UE

Inflația anuală consemnată în România pentru 2013 după metodologia unică europeană a fost de 1,3%, sub valoarea de 1,55% anunțată conform metodologiei naționale de...Citeste mai departe »

Mugur Isărescu: PIB-ul pe locuitor ne ține departe de aderarea la euro

Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a declarat că România are nevoie de încă zece ani pentru a ajunge la 60% din media UE a PIB/locuitor,...Citeste mai departe »

Economistul-şef Raiffeisen: România are nevoie de 20-30 de ani pentru aderarea la zona euro potrivit convergenţei reale

România are nevoie de o perioadă de 20-30 de ani pentru aderarea la zona euro din perspectiva convergenţei reale, însă din punct de vedere...Citeste mai departe »