Din declarațiile și acțiunile publice ale ultimelor 24 de ore, pare că România se află în fața unei iminente crize energetice provocată de efectele iernii.
Surse din piața energiei, aflate la curent cu detaliile tehnice și de strategie ale industriei, au declarat cursdeguvernare.ro că această criză este una creată artificial, cu dublu scop.
Miza politică sub pretextul mizei economice
Pe de-o parte, noua guvernare crează pretextul pentru demiterea conducerilor unor companii de stat din domeniul energetic și impunerea unor persoane ”de încredere”. Ținta primară evidentă este CE Oltenia.
La începutul ședinței de guvern de joi, noul ministru al Energiei, Toma Petcu, a declarat: ”Am observat o proastă pregătire în prealabil a perioadei de iarnă de către fostul guvern. În primul rând, stocurile de cărbune la centralele termoelectrice. Aici m-aș referi la Complexul Energetic Oltenia, unde avem la ora actuală 357.000 de tone. Cu un consum zilnic pe vârf orar de 80.000 de tone, ne-ar asigura o durată de funcționare doar pentru patru zile. La Complexul Energetic Hunedoara avem, la ora actuală, în stocuri, 30.000 de tone. Cu un consum zilnic de 6.100 de tone pe zi, asta înseamnă o funcționare de maxim patru zile”.
Cu două zile înainte, noul ministru zicea exact invers și pregătea deja publicul: ”Stocul de cărbune este unul foarte bun, aproape de 400.000- 500.000 de tone. Din păcate, transportul acestui cărbune către centrale nu a fost optimizat, n-a fost făcut în timp optim”
O replică a lui Victor Grigorescu, fost ministru al Energiei, dar mai ales un raport public al CE Oltenia demonstrează că situația nu este prezentată corect de Toma Petcu: CE Oltenia avea în stocuri, pe 12 ianuarie, peste 800.000 de tone de cărbune.
PSD a învățat că publicul reacționează atunci când acționează discreționar, deci încearcă să furnizeze argumente în favoarea deciziilor sale. Deocamdată, aceste argumente sunt de calitate îndoielnică, o dovedește, de exemplu, demiterea șefului CNAIR, Cătălin Homor, care a fost acuzat că nu a pregătit cum trebuie acțiunile de deszăpezire de săptămâna aceasta.
De precizat că Homor a fost înlocuit tocmai cu adjunctul său, responsabil tocmai cu deszăpezirea.
Miza de imagine
Pe de altă parte, pe fondul unei crize artificiale, Guvernul Grindeanu mizează pe beneficii de imagine și speră să anunțe, după ce va trece și valul de zăpezi prognozat să revină asupra țării la începutul săptămânii viitoare, că România a trecut cu bine ”criza energetică”, guvernul Grindeanu dovedindu-și, iată, eficiența.
Componenta de imagine a fost evidentă de la începutul acestei săptămâni, când la reuniunea Comandamentului de iarnă au fost invitați, în premieră, și reprezentanți ai Parlamentului.
Nimeni nu a explicat oficial de ce Legislativul a fost chemat să participe la acțiuni ce țin strict de Executiv, mai ales în contextul în care Parlamentul are o restanță semnificativă în ceea ce privește domeniul energetic, uitând să numescă membrii comitetului de reglementare al ANRE.
Contextul general
România s-a confruntat, la începutul săptămânii, cu un val de frig care a adus, pentru 2 zile, temperaturi de – 20 de grade. Autoritățile au anunțat în această perioadă o creștere abruptă a consumului.
Sistemul energetic național este, din documentele oficiale, unul foarte echilibrat, producția de energie fiind asigurată, în proporții egale, de componente hidro, termo și verde/nucleară. Producția anuală medie este cifrată în jurul a 60 TWh, populația consumând în jur de 11 TWh.
Capacitățile de stocare ale gazului natural sunt asigurate, o problemă reprezentând-o în acest moment partea de hidro, situație care se repetă în fiecare iarnă și care, tot în fiecare iarnă, este depășită.
Exporturile României reprezintă cam 10% din producție.
Marți, Bulgaria a solicitat un export de urgență de curent, pe care România l-a refuzat.
Miercuri, România a solicitat Bulgariei gaze, fiind refuzată la rândul ei.
Urmărește-ne pe Google News
