sâmbătă

16 martie, 2024

12 februarie, 2018

Cercetătorii Octavian Micu, Mihai Miclăuș și Lucian Ancu, deținătorii site-ului de profil Doi mici și un Anc, au realizat o analiză a efectelor pe care le-au avut măsurile luate în domeniu, anul trecut, asupra uneia dintre cele mai importante competiții lansate în 2017.

„Proiecte de dezvoltare instituțională – Proiecte Complexe realizate în consorţii CDI (PCCDI)”, cu un buget de 435 milioane lei, a fost atacată în instanță și prezintă întreg setul de nereguli generate de modificările efectuate în 2017 pe legislația privind cercetarea.

Doar evaluatori naționali

Reamintim că anul trecut au fost eliminați evaluatorii internaționali, a căror prezență asigura un nivel ridicat al calității proiectelor selectate pentru finanțare.


Așadar, spun cei trei cercetători, cele 435 milioane lei alocate competiției PCCDI au fost distribuite doar evaluatori „independenți” cu afiliere la instituții din România.

Conflicte de interese

În contractele pe care evaluatorii le semnează cu UEFISCDI, conflictul de interese este definit în mod diferit pentru competiții care fac parte din același Pilon 1 al PNCDI 3. Astfel, pentru competițiile de tip Postdoctorat (PD) și Tinere Echipe (TE) evaluatorilor li se cerea să confirme că: „nu sunt implicat în această competiţie în calitate de Director de proiect sau membru al echipei de implementare”, în timp ce pentru PCCDI formularea a fost: „în cazul în care am depus propuneri de proiecte în calitatea de coordonator proiect/responsabil partener sau de membru echipă de cercetare în prezenta competiţie, nu voi evalua proiecte în domeniul propunerilor de proiecte depuse”.

Exemple de conflict de interese din cazul competiției PCCDI:

  • câștigători de proiect care au fost în același timp și evaluatori (vezi Ionelia Taranu, Mihai Varlam, Gabriela Prelipcean și Radu Aurelian)
  • soție evaluatoare cu soț câștigător (vezi Vergil Muraru și Muraru-Ionel Cornelia).

„Toți aceștia ar fi fost in conflict de interese în oricare altă competiție (TE, PD sau cele organizate de UEFISCDI în trecut) în afară de aceasta”, mai spun cei trei autori ai analizei.


Exemple de evaluatori care au fost și aplicanți, dar nu au primit finanțare:

Avram Marioara, Cernica Ileana, Copolovici Lucian, Costin Hariton-Nicolae, Gaman George Artur, Hadaruga Nicoleta Gabriela, Ionete Roxana Elena, Lazau Carmen, Nicolae Doina Nicoleta, Ozunu Alexandru, Pintilie Ioana, Popescu Florin, Radulescu Constanta Zoie, Polosan Silviu, Topala Ionut, Vizman Daniel.

Accentuăm că această relaxare a criteriilor este un derapaj grav de la etica cercetării. Noi, semnatarii articolului, considerăm că toți cei care au acceptat să fie simultan de ambele părți ale baricadei s-au afundat cu bună știință în mocirla creată de minister, prin faptul că au profitat de lipsa unor bariere impuse oriunde în afară de această competiție.

Ne întrebăm ce a determinat Ministerul Cercetării și Inovării (MCI) să schimbe regulile jocului pentru competiția PCCDI, restul contractului de evaluator rămânând la fel cu modelul utilizat în competițiile precedente?! Nu putem să nu speculăm că e vorba de interese în alocarea discreționară a banului public, folosind o garnitură de evaluatori „fideli”, care trebuiau cumva curățați de conflictele de interese„, mai menționează cei trei cercetători.

În unele cazuri, spune ei, conflictul de interese a fost evitat pentru că au existat concurenți care au evaluat proiecte din alte domenii decât cele la care ei au câștigat/participat.

Întrebarea firească a celor trei este:

Cum poate un cercetător, cu expertiza pe care o are, să participe în competiție pe unul din cele șapte domenii, dar să aibă suficientă expertiză să evalueze într-un altul? 

Exemplu:

Un cercetător aplică pe domeniul „Sănătate”, unde consideră că are cea mai bună expertiză și prin urmare șansele cele mai bune de a câștiga competiția, dar evaluează pe domeniul „Bioeconomie”?

Concluzia:

„Ministerul Cercetării și Inovării, persistând în încăpățânarea de a folosi doar evaluatori români, a scăzut drastic calitatea procesului de evaluare și al corpului de evaluatori în general. Aceasta a facilitat apariția mișmașurilor balcanice în evaluare, lucru reliefat de numărul mare de contestații (117 în Etapa 1 și 56 în Etapa 2; au fost depuse 380 de proiecte în total) și de plângerile primite de Asociația Ad Astra privind gravele conflicte de interese în evaluare.”

Au fost folosiți 354 de evaluatori, afiliați la 111 entități CDI din România. Dintre aceștia, 84 au participat în competiție fie în postura de coordonator, fie în postura de partener.

Dintre celelalte 27 de instituții care au furnizat evaluatori independenți, cei de la Doi Mici și un Anc enumerăcâteva entități cu competențe discutabile:

Academia Oamenilor de Știință din România (așa-numita academie paralelă; mai mulți membri ai acesteia au fost acuzați de plagiat în anii trecuți)

  • Beia Consult International S.R.L.
  • Bioing S.A.
  • Dfr Systems S.R.L.
  • Ecologicplus Expert Srl
  • Unitatea Militara 02583
  • Universitatea Creștină „Partium”
Articole recomandate:

citește și

lasă un comentariu

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

toate comentariile

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

articole categorie

Citește și:

Economia României a suferit în ultimul deceniu unele dintre cele

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: