Bloomberg: Banii secreţi din spatele maşinii de război a lui Putin

de Anne-Marie Blajan | 3.6.2015 .

tancuri rusestiVladimir Putin alocă sume de bani fără precedent pentru a accelera construirea celei mai mari maşini de război de după războiul rece. Partea din bugetul federal autorizată, dar nealocată pe capitole – numită banii secreţi, s-a dublat din 2010 la 21% şi este acum în valoare de 3,2 trilioane de ruble, echivalentul a 600 de miliarde de dolari, estimează un think tank independent din Moscova, Gaidar Institute, citat de Bloomberg.

Cu economia afectată de sancţiunile impuse în urma invaziei Crimeei şi de prăbuşire preţului petrolului, preşedintele rus mizează pe cheltuielile militare pentru a resuscita o economie în scădere. Cheltuielile cu noi tancuri, rachete şi uniforme indică efortul privind militarizarea care creşte deficitul şi afectează domeniul serviciilor, precum cel al serviciilor de sănătate. Mii de recruţi din armată vor fi transferaţi în companii pentru prima dată, pentru a ajuta la efortul de reînarmare.

„Acest guvern are două misiuni urgente: întărirea securităţii la toate nivelele societăţii şi promovarea inovaţiei pentru a pune capăt stagnării economice. Iar soluţia la ambele este dezvoltarea complexului militar industrial”, afirmă Ruslan Pukhov, consilier al Ministerului Apărării de la Moscova.

În ultimii 15 ani, Vladimir Putin a crescut cheltuielile cu apărarea de mai mult de 20 de ori, în ruble. În dolari, anul trecut suma s-a ridicat la 84 de miliarde de dolari, cheltuieli mai mari decât ale oricărei ţări, cu excepţia SUA şi China, după cum arată datele SIPRI.

Apărarea şi cheltuielile de securitate: 34% din bugetul Rusiei

Apărarea şi capitolele legate de siguranţa naţională şi forţele de ordine au alocate acum 345 din bugetul federal, mai mult decât dublu cât avea în 2010. SUA, prin comparaţie, a cheltuit doar 18% (care, este adevărat, reprezintă 615 miliarde de dolari) anul trecut, arată bloomberg citând Centrul pentru Buget şi Politici Prioritare din Washington.

Academia de Apărare din Letonia a conchis, după ce a studiat acţiunile Moscovei în Ucraina, anexarea crimeei şi alăcările bugetare, că scopul Rusiei este de a introduce „o stare de permanent război ca o condiţie naturală a vieţii”.

„Putem şi trebuie să facem cu industria apărării exact ce am făcut cu Soci”, le-a spus preşedintele Putin generalilor săi în 12 mai, în staţiunea de la Marea Neagră, referindu-se la bugetul de 50 de miliarde de dolari pe care l-a alocat Jocurilor Olimpice de iarnă din 2014.

Iar în aceeaşi zi a semnat un decret care prevede”batalioanele industriale”, un program prin care noii recruţi din armată pot opta să muncească în companii din domeniul apărării în loc să participe la serviciul militar obişnuit.

După ce ani de zile industria de armament a avut probleme de finanţare cronice, acum Rusia a început să plătească bunuri şi servicii unui număr de peste 1300 de organizaţii, care angajează 2,5 milioane de oameni în industria apărării.

Jumătate din bugetul din acest an a fost deja plătit în primele 3 luni, însă cheltuirea banilor este secretă.

Efectivele militare ale Rusiei au crescut, un fenomen total opus la ceea ce se întâmplă în Occident. Perosbnalul din apărare a crescut cu 25%, la 850.000 de oameni în perioada 2011-mijlocul lui 2014. Ţinta stabilită în 2010 a fost de un milion de oameni.

Rusia are 2,5 milioane de rezervişti activi, dintr-o populaţie totală de 143 de milioane şi se situează pe locul 2 în lume, după SUA şi înaintea Chinei.

Moscova este şi principalul comcuret al SUA în privinţa vânzărilor de armament. Anul trecut, din vânzările de avioane de luptă, rachete şi alt armament a obţinut 16 miliarde de dolari, reprezentând 3,2% din totalul exporturilor Rusiei.

„Bugetul secret” alocat apărării va continua probabil să crească pe măsură ce este implementat planul Moscovei pentru 2011-2020, potrivit căruia sunt alocate 20,7 de mii de miliarde de ruble, adică 403 miliarde de dolari, pentru noi echipamente militare. Scopul declarat este de a înlocui 70% din echipamentul armatei ruse cu arme moderne până în 2020.

Publicat la data de 3.6.2015 .

Lasa un comentariu


DIN ACEEASI CATEGORIE

Victor Bratu

Narcis Neaga, fost șef al CNADNR, consilier la cabinetul ministrului Transporturilor, Răzvan Cuc

Fostul șef al Companiei Naționale de Administrare a Infrastructurii Rutiere, Narcis Neaga, este angajat, de la începutul acestui an, consilier al ministrului Transporturilor, Răzvan...Citeste mai departe »

Razvan Diaconu

Viorel Arcaș a fost înlocuit de PSD de la șefia Comisiei de buget a Senatului

Senatorul PSD Eugen Orlando Teodorovici este noul președinte al Comisiei pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital din Senat, în urma unei...Citeste mai departe »

Vladimir Ionescu

Trei solicitări adresate autorităților de principalul partener economic al României, Germania

Camera de Comerț și Industrie Româno-Germană (AHK România) a anunțat marți cifrele actualizate referitoare la schimburile economice între România și Germania, din care rezultă...Citeste mai departe »

Victor Bratu

Primăria Parisului protejează Turnului Eiffel cu paravane de sticlă anti-glonț

Primăria Parisului a aprobat luni, în unanimitate, un proiect de ”apărare” a Turnului Eiffel ca răspuns la amenințările teroriste din Fanța, anunță Le Monde....Citeste mai departe »

Adrian N Ionescu

Ionuţ Dumitru: Crește riscul de recesiune, dacă datoria publică trece de 40% din PIB

Dacă deficitul nu va fi ținut sub control, în actuala perioadă de boom economic, deficitul va exploda, datoria publică s-ar putea multiplica, iar recesiunea...Citeste mai departe »
Valute 234:
4.5514 lei
4.1912 lei
5.2663 lei

OPINII & EDITORIAL

Cristian Grosu / Din miezul noii faze istorice a (de)capitalizării României: Fenomenul ”Cocotierul” și efectul ”Bombonica”

Cristian Grosu

La ora la care scriu aceste rânduri, sistemul judiciar din România tocmai turnează încă un episod penibil, dintr-un șir tot mai lung de episoade...Citeste mai departe »

Andreea Paul / România și talentele: cum le atrage, cum le păstrează

Andreea Paul

A apărut recent Raportul global al competitivităţii talentelor, unde România se află pe locul 55 în lume și pe locul 32 în Europa, din 118...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / Un scenariu: Statele Unite versus Coreea de Nord. Consecinţe în sistemul internaţional

Valentin Naumescu

Puncte cheie: În aşteptarea Declaraţiei de la Roma, de peste câteva zile, care ne va sugera spre ce fel de Uniune Europeană ne îndreptăm,...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Balada elefantului alb: deci, ce facem cu Cioloș

Cristian Grosu

Percepția și studiile noastre arată că cititorii cursdeguvernare.ro se împart în trei : -,antreprenori sau manageri pe toate palierele, care conduc societăți în terenul...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / De ce România e condamnată să improvizeze: România Neproductivă și delirul decidenților

Cristian Grosu

Nu e vorba de faptul că, de bine sau de rău, în fiecare seară vom avea ce arunca în oală – noi, salariați, antreprenori,...Citeste mai departe »

România cu două viteze

Marin Pana

” Preşedintele României s-a poziţionat ferm împotriva ideilor vehiculate în ultimul timp cu privire la o Europă cu mai multe viteze – o Uniune...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / Ipocrizia „Europei cu două viteze”. Începe refluxul Occidentului. Rămânem pe uscat?

Valentin Naumescu

Puncte cheie: Ceea ce se discuta de multă vreme ca posibilitate teoretică, înainte chiar de valul extinderii masive spre Est, adică aşa-zisa alternativă a...Citeste mai departe »

Aurelian Dochia / Să nu fim naivi, Europa cu mai multe viteze există deja!

Aurelian Dochia

În ultimele zile a produs ceva emoție în rândurile europarlamentarilor români o rezoluție redactată de belgianul Guy Verhofstadt și aprobată cu un scor foarte...Citeste mai departe »

Cristian Tudorescu / Patru întrebări cheie despre Fondul Suveran de investiții. Și întrebările cheie ale contribuabililor

Cristian Tudorescu

Se discută în aceste zile din ce în ce mai intens despre Fondul Suveran de Dezvoltare și Investiții (FDSI) al României, despre necesitatea și...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Sorry, e cam șocant: de ce, realmente, NU se poate fără mită în România

Cristian Grosu

Textul de mai jos e pentru cei dispuși să lase ipocrizia de-o parte. Cine nu poate, să nu se obosească. Știm cu adevărat în...Citeste mai departe »

Cristi Dănileț / Pe înțelesul tuturor: Decizia CCR privind abuzul în serviciu

Cristi Danilet

Celebra, de acum, OUG 13/2017 și-a propus modificarea textul din Codul penal care reglementa abuzul în serviciu sub pretextul că ar exista o decizie...Citeste mai departe »

Die Hard / Die Easy

Marin Pana

Dacă ar fi să punem marea problemă într-o singură frază, ea ar suna cam așa : Detaşarea de rezultatele economice/implicarea în rezultatele electorale a...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / “Ordinea post-occidentală” a lui Lavrov… Altul e pericolul

Valentin Naumescu

Puncte cheie: De câteva zile se scrie cu emoție și cu frenezie despre noua “ordine post-occidentală”, așa-zisul concept (cam mult spus) lansat de ministrul...Citeste mai departe »

Daniel Dăianu / Euro și “războiul valutar”’: nu economia Germaniei este problema!

Daniel Daianu

Voci din noua administratie republicana reproseaza Germaniei ca ar fi avantajata in relatiile comerciale internationale datorita unui nivel subevaluat al euro –care ar explica...Citeste mai departe »

Radu Crăciun / Ruleta rusească a statisticilor în Balcani: povestea unui tehnocrat

Radu Crăciun

 Pentru ca planuri de cheltuieli bugetare excesiv de optimiste sa para de fapt realiste este nevoie de venituri bugetare estimate in acelasi spirit. Pentru...Citeste mai departe »

Guvernare cu faţă umana

Marin Pana

Ai murit? N-ai terminat. Pentru noi rămân peripețiile înmormântării și lichidării conturilor

Deşi obişnuit la job cu problemele macro, inevitabil apar în viaţă momente micro. Cum ar fi un deces. Prilej cu care organizarea românească apare...Citeste mai departe »

De interes

sigle Centrul de Resurse Juridice Centrul Român de Politici Europene Expert Forum Institutul pentru Politici Publice Pro Democrația România Curată Societatea Academică Română