Vladimir Putin alocă sume de bani fără precedent pentru a accelera construirea celei mai mari maşini de război de după războiul rece. Partea din bugetul federal autorizată, dar nealocată pe capitole – numită banii secreţi, s-a dublat din 2010 la 21% şi este acum în valoare de 3,2 trilioane de ruble, echivalentul a 600 de miliarde de dolari, estimează un think tank independent din Moscova, Gaidar Institute, citat de Bloomberg.
Cu economia afectată de sancţiunile impuse în urma invaziei Crimeei şi de prăbuşire preţului petrolului, preşedintele rus mizează pe cheltuielile militare pentru a resuscita o economie în scădere. Cheltuielile cu noi tancuri, rachete şi uniforme indică efortul privind militarizarea care creşte deficitul şi afectează domeniul serviciilor, precum cel al serviciilor de sănătate. Mii de recruţi din armată vor fi transferaţi în companii pentru prima dată, pentru a ajuta la efortul de reînarmare.
„Acest guvern are două misiuni urgente: întărirea securităţii la toate nivelele societăţii şi promovarea inovaţiei pentru a pune capăt stagnării economice. Iar soluţia la ambele este dezvoltarea complexului militar industrial”, afirmă Ruslan Pukhov, consilier al Ministerului Apărării de la Moscova.
În ultimii 15 ani, Vladimir Putin a crescut cheltuielile cu apărarea de mai mult de 20 de ori, în ruble. În dolari, anul trecut suma s-a ridicat la 84 de miliarde de dolari, cheltuieli mai mari decât ale oricărei ţări, cu excepţia SUA şi China, după cum arată datele SIPRI.
Apărarea şi cheltuielile de securitate: 34% din bugetul Rusiei
Apărarea şi capitolele legate de siguranţa naţională şi forţele de ordine au alocate acum 345 din bugetul federal, mai mult decât dublu cât avea în 2010. SUA, prin comparaţie, a cheltuit doar 18% (care, este adevărat, reprezintă 615 miliarde de dolari) anul trecut, arată bloomberg citând Centrul pentru Buget şi Politici Prioritare din Washington.
Academia de Apărare din Letonia a conchis, după ce a studiat acţiunile Moscovei în Ucraina, anexarea crimeei şi alăcările bugetare, că scopul Rusiei este de a introduce „o stare de permanent război ca o condiţie naturală a vieţii”.
„Putem şi trebuie să facem cu industria apărării exact ce am făcut cu Soci”, le-a spus preşedintele Putin generalilor săi în 12 mai, în staţiunea de la Marea Neagră, referindu-se la bugetul de 50 de miliarde de dolari pe care l-a alocat Jocurilor Olimpice de iarnă din 2014.
Iar în aceeaşi zi a semnat un decret care prevede”batalioanele industriale”, un program prin care noii recruţi din armată pot opta să muncească în companii din domeniul apărării în loc să participe la serviciul militar obişnuit.
După ce ani de zile industria de armament a avut probleme de finanţare cronice, acum Rusia a început să plătească bunuri şi servicii unui număr de peste 1300 de organizaţii, care angajează 2,5 milioane de oameni în industria apărării.
Jumătate din bugetul din acest an a fost deja plătit în primele 3 luni, însă cheltuirea banilor este secretă.
Efectivele militare ale Rusiei au crescut, un fenomen total opus la ceea ce se întâmplă în Occident. Perosbnalul din apărare a crescut cu 25%, la 850.000 de oameni în perioada 2011-mijlocul lui 2014. Ţinta stabilită în 2010 a fost de un milion de oameni.
Rusia are 2,5 milioane de rezervişti activi, dintr-o populaţie totală de 143 de milioane şi se situează pe locul 2 în lume, după SUA şi înaintea Chinei.
Moscova este şi principalul comcuret al SUA în privinţa vânzărilor de armament. Anul trecut, din vânzările de avioane de luptă, rachete şi alt armament a obţinut 16 miliarde de dolari, reprezentând 3,2% din totalul exporturilor Rusiei.
„Bugetul secret” alocat apărării va continua probabil să crească pe măsură ce este implementat planul Moscovei pentru 2011-2020, potrivit căruia sunt alocate 20,7 de mii de miliarde de ruble, adică 403 miliarde de dolari, pentru noi echipamente militare. Scopul declarat este de a înlocui 70% din echipamentul armatei ruse cu arme moderne până în 2020.
