Bloomberg: Banii secreţi din spatele maşinii de război a lui Putin

de Anne-Marie Blajan | 3.6.2015 .

tancuri rusestiVladimir Putin alocă sume de bani fără precedent pentru a accelera construirea celei mai mari maşini de război de după războiul rece. Partea din bugetul federal autorizată, dar nealocată pe capitole – numită banii secreţi, s-a dublat din 2010 la 21% şi este acum în valoare de 3,2 trilioane de ruble, echivalentul a 600 de miliarde de dolari, estimează un think tank independent din Moscova, Gaidar Institute, citat de Bloomberg.

Cu economia afectată de sancţiunile impuse în urma invaziei Crimeei şi de prăbuşire preţului petrolului, preşedintele rus mizează pe cheltuielile militare pentru a resuscita o economie în scădere. Cheltuielile cu noi tancuri, rachete şi uniforme indică efortul privind militarizarea care creşte deficitul şi afectează domeniul serviciilor, precum cel al serviciilor de sănătate. Mii de recruţi din armată vor fi transferaţi în companii pentru prima dată, pentru a ajuta la efortul de reînarmare.

„Acest guvern are două misiuni urgente: întărirea securităţii la toate nivelele societăţii şi promovarea inovaţiei pentru a pune capăt stagnării economice. Iar soluţia la ambele este dezvoltarea complexului militar industrial”, afirmă Ruslan Pukhov, consilier al Ministerului Apărării de la Moscova.

În ultimii 15 ani, Vladimir Putin a crescut cheltuielile cu apărarea de mai mult de 20 de ori, în ruble. În dolari, anul trecut suma s-a ridicat la 84 de miliarde de dolari, cheltuieli mai mari decât ale oricărei ţări, cu excepţia SUA şi China, după cum arată datele SIPRI.

Apărarea şi cheltuielile de securitate: 34% din bugetul Rusiei

Apărarea şi capitolele legate de siguranţa naţională şi forţele de ordine au alocate acum 345 din bugetul federal, mai mult decât dublu cât avea în 2010. SUA, prin comparaţie, a cheltuit doar 18% (care, este adevărat, reprezintă 615 miliarde de dolari) anul trecut, arată bloomberg citând Centrul pentru Buget şi Politici Prioritare din Washington.

Academia de Apărare din Letonia a conchis, după ce a studiat acţiunile Moscovei în Ucraina, anexarea crimeei şi alăcările bugetare, că scopul Rusiei este de a introduce „o stare de permanent război ca o condiţie naturală a vieţii”.

„Putem şi trebuie să facem cu industria apărării exact ce am făcut cu Soci”, le-a spus preşedintele Putin generalilor săi în 12 mai, în staţiunea de la Marea Neagră, referindu-se la bugetul de 50 de miliarde de dolari pe care l-a alocat Jocurilor Olimpice de iarnă din 2014.

Iar în aceeaşi zi a semnat un decret care prevede”batalioanele industriale”, un program prin care noii recruţi din armată pot opta să muncească în companii din domeniul apărării în loc să participe la serviciul militar obişnuit.

După ce ani de zile industria de armament a avut probleme de finanţare cronice, acum Rusia a început să plătească bunuri şi servicii unui număr de peste 1300 de organizaţii, care angajează 2,5 milioane de oameni în industria apărării.

Jumătate din bugetul din acest an a fost deja plătit în primele 3 luni, însă cheltuirea banilor este secretă.

Efectivele militare ale Rusiei au crescut, un fenomen total opus la ceea ce se întâmplă în Occident. Perosbnalul din apărare a crescut cu 25%, la 850.000 de oameni în perioada 2011-mijlocul lui 2014. Ţinta stabilită în 2010 a fost de un milion de oameni.

Rusia are 2,5 milioane de rezervişti activi, dintr-o populaţie totală de 143 de milioane şi se situează pe locul 2 în lume, după SUA şi înaintea Chinei.

Moscova este şi principalul comcuret al SUA în privinţa vânzărilor de armament. Anul trecut, din vânzările de avioane de luptă, rachete şi alt armament a obţinut 16 miliarde de dolari, reprezentând 3,2% din totalul exporturilor Rusiei.

„Bugetul secret” alocat apărării va continua probabil să crească pe măsură ce este implementat planul Moscovei pentru 2011-2020, potrivit căruia sunt alocate 20,7 de mii de miliarde de ruble, adică 403 miliarde de dolari, pentru noi echipamente militare. Scopul declarat este de a înlocui 70% din echipamentul armatei ruse cu arme moderne până în 2020.

Publicat la data de 3.6.2015 .

Lasa un comentariu


DIN ACEEASI CATEGORIE

Vladimir Ionescu

Adrian Diță a demisionat din funcția de președinte al ANCOM

Adrian Diță, președintele Autorității Naționale pentru Administrare și Reglementare în Comunicații (ANCOM), și-a dat demisia din funcție, scrie Hotnews. Potrivit unor publicații, în locul...Citeste mai departe »

Iulian Soare

Republica Moldova / Curtea Constituțională i-a suspendat președintelui Dodon atributul numirii ministrului Apărării

Curtea Constituţională a Republicii Moldova a constatat vineri că există circumstanţe care justifică instituirea interimatului funcţiei de preşedinte al Republicii Moldova în cazul numirii...Citeste mai departe »

Vladimir Ionescu

Catena Grup, invitație la vernisajul expoziției Cătălin Hrimiuc la Galeria Senso

Catena Grup adresează o invitație la Galeria de Artă Senso (Bd. Unirii nr. 15, București), acolo unde joi, 26 octombrie 2017, ora 18:00, va...Citeste mai departe »

Iulian Soare

Bruxelles / Undă verde pentru faza a doua a negocierilor Brexit

Liderii europeni au dat vineri ”undă verde” pentru pregătirea negocierilor asupra unui acord comercial care să gestioneze relațiile cu Londra după Brexit. Anunțul a...Citeste mai departe »

Victor Bratu

PNL a prezentat propria variantă a bugetului 2018: Venituri de 272 de miliarde, cheltuieli de 288 de miliarde, deficit de 1,8%

Vicepreşedintele PNL Florin Cîţu a prezentat vineri varianta de buget de stat pentru 2018 în viziunea liberalilor, potrivit căreia veniturile totale ar fi de...Citeste mai departe »

OPINII & EDITORIAL

Valentin Naumescu / Şi Cehia? Europa Centrală se scufundă în euroscepticism. Cât timp mai rezistă opţiunea proeuropeană în România?

Valentin Naumescu

Puncte cheie: După virajul recent al Austriei spre o dreaptă conservatoare contondentă, care va coabita tot mai dificil cu Bruxellesul, apropiatele alegeri parlamentare din...Citeste mai departe »

Gabriel Biriș / Mutarea contribuțiilor: Calcule, probleme și posibile soluții

Gabriel Biris

Vara anului 2017 a adus un noian de reglementări noi care vizează fie direct, fie indirect legislația muncii, mai toate având scopul declarat de...Citeste mai departe »

Radu Crăciun / Suntem inundați cu bani. Ce urmează?

Radu Crăciun

Tentatia diversilor analisti sau lideri de opinie de a anticipa viitorul prin prisma evolutiilor istorice nu conteneste sa ma uimeasca. Pentru ca este dovada...Citeste mai departe »

Cronica unei Președinții anunțate … (I)

Gabriela Drăgan

Se apropie cu pași repezi momentul în care România va prelua Președinția Consiliului UE. În fapt, au mai rămas 15 luni până la 1...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Un doctorat cu prim-viceguvernatorul: noua mare problemă a economiei private

Cristian Grosu

Pare halucinant că nu știm azi cum va arăta fiscalitatea peste 3 luni? și că n-am știut acum 6 luni cum o să arate...Citeste mai departe »

Justiția în România – din perspectiva cazurilor Poloniei și Ungariei. ”Armele” Comisiei și severitatea reacțiilor

Horațius Dumbravă

Din capul locului, precizez poziția și experiența de pe care vorbesc: am fost membru al comitetului executiv al rețelei consiliilor judiciare din Uniunea Europeană...Citeste mai departe »

Pensiile românilor de azi şi de mâine – cum se poate da cu stângul în dreptul

Marin Pana

După ce a naţionalizat parţial „de facto” pensiile a şapte milioane de români, Executivul caută, în lipsă acută de bani, să amputeze pilonul doi...Citeste mai departe »

Mircea Coșea / Taxarea giganților internetului: situația și problemele

Mircea Coşea

Reuniunea de la Tallin din 16-17 septembrie a miniștrilor de finanțe din țările membre ale Uniunii Europene s-a încheiat cu un comunicat  privind realizarea...Citeste mai departe »

Siegfried Mureșan / Reforma bugetului UE post-2020, oportunitate sau amenințare

Siegfried Muresan

Bugetul Uniunii Europene (UE) este un buget al investițiilor, iar predictibilitatea veniturilor este esențială. De aceea, o întrebare legitimă pe care trebuie să ne-o...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / Turcia post-kemalistă se înarmează din Rusia. Regândirea spațiului de securitate din sud-estul NATO, centrată pe România

Valentin Naumescu

Puncte cheie: Deși anticipată de câteva luni, semnarea contractului de 2,5 miliarde de dolari prin care Turcia cumpără din Rusia sisteme de apărare antirachetă...Citeste mai departe »

Prognoze şi Tudose

Marin Pana

Atenție la această eroare a primului ministru: Premierul României a atras atenţia reprezentanţilor FMI („am chemat reprezentanţii FMI”, „ultimele două prognoze le-au cam greşit”)...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Cele 10 porunci ale României economico-sociale către cei câțiva inconștienți de la butoane

Cristian Grosu

Nu mai e o joacă: ceea ce acum câteva luni socoteam doar simple diversiuni și spectacol de incompetență, intră în lucru de săptămâna viitoare...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Justețe și Justiție. Erorile în care se bălăcește ministrul Toader și momentul de răscruce al clemenței față de corupție

Cristian Grosu

Dl. Tudorel Toader, ministrul Justiției, pare decis să schimbe din temelii Codurile. Pregătește terenul, citează latinește, strecoară ca pe niște aluzii principiile după care...Citeste mai departe »

Gabriel Biriș / Un nou experiment fiscal: Contul defalcat de TVA – sau cum reinventăm roata

Gabriel Biris

După deja discutatele și uitatele subiecte fiscale (impozitul pe gospodării, impozitul pe cifra de afaceri și taxa de solidaritate) care au pus pe jar...Citeste mai departe »

Dan Bădin / Cum ne afectează propunerile de modificări fiscal-bugetare din noul program de guvernare

Dan Bădin

Indiferent de statut profesional, culoare politică sau nivel al veniturilor, cu toții am fost prinși în ultimele zile în febra discuțiilor ocazionate de noul...Citeste mai departe »

De interes

sigle Centrul de Resurse Juridice Centrul Român de Politici Europene Expert Forum Institutul pentru Politici Publice Pro Democrația România Curată Societatea Academică Română