Alegeri la Chişinău (2) / Economia preelectorală a Moldovei

de Anne-Marie Blajan | 27.11.2014 .

Republica Moldova a semnat cu UE Acordul de Asociere şi un acord de liber schimb comprehensiv şi aprofundat, pe lângă faptul că Uniunea Europeană a orientat fonduri substanţiale către această ţară.

Economia moldovenească a avut una dintre cele mai mari creşteri economice din Europa în ultimii 4-5 ani, remarcă Nicu Popescu, analist la think-tank-ul de la Paris European Union Union Institute for Security Studies.

 

“Anul trecut, economia a crescut cu 8%, iar mare parte din acest avânt economic se datorează asistenţei occidentale, care a avut efectul unui puternic stimul ecoonomic”, spune analistul.

Totuşi, remarcă Paul Ivan, analist politic şi expert pe Republica Moldova la European Policy Centre din Bruxelles, Republica Moldova rămâne cea mai săracă ţară a Europei, chiar dacă ajutorul financiar occidental este cel mai mare raportat pe locuitor.

Analizele economştilor de la Chişinău sunt la fel de realiste: “Situaţia economică în Republica Moldova a fost mereu precară, iar anul acesta s-au adăugat şi problemele cu accesul pe piaţa rusă, ca urmare a embargoului, dar şi cu războiul din Ucraina”, spune analistul economic Viorel Gîrbu. potrivit acestuia, prognozele de creştere economică pentru 2014 au fost reduse de la 4,5% la 2%.

În schimb, Roman Chirca, şi el analist economic de la Chişinău, crede că economia va creşte în acest an cu 3,5 – 4 procente, creştere care nu a fost periclitată de embargoul impus de Federaţia Rusă. “Totuşi, contextul geopolitic şi economic regional este unul turbulent, care influenţează direct evoluţia economiei”, afirmă acesta.

Moneda naţională s-a devalorizat în acest an cu 13% în raportul cu dolarul şi cu 4% în raport cu euro, iar analiştii economici anticipează presiuni crescute asupra leului în perioada următoare.

Investiţiile străine sunt la minimul ultimilor 10 ani, Moldova nu are încă votat bugetul pe 2015, iar plata unor eventuale compensaţii suplimentare în vederea acoperirii pierderilor în urma embargoului rus, neacoperite în acest an din lipsă de mijloace financiare vor trebui plătite în 2015.

În sectorul bancar, jumătate dintre creditele acordate sunt în valută străină, iar o devalorizare rapidă a monedei naţionale va duce la o creştere a ratei creditelor neperformante, ajunsă la 1 octombrie la 12,3%.

“Un eventual rezultat al alegerilor strâns pentru exponenţii celor două tabere, divizate în baza viziunilor de politică externă, transformă Republica Moldova într-un veritabil butoi cu pulbere”, crede Viorel Gîrbu.

“Dilemele economice ale Moldovei sunt imense. E nevoie de bani, de oriunde ar veni. Ca şi în Ucraina, sprijinul financiar şi investiţional al Occidentului se pare că este modest”, spune profesorul Valentin Naumescu, conferenţiar doctor la Facultatea de Studii Europene a Univesităţii Babeş-Bolyai din Cluj. Însă, remarcă acesta, “dacă Moldova va rămâne multă vreme în sărăcie şi subdezvoltare, curentul pro-european ar putea fi erodat”.

Investiţiile – la cel mai mic nivel din ultimul deceniu

“Investiţiile sunt cea mai vulnerabilă partea a economiei Republicii Moldova. nivelul investiţiilor străine directe este cel mai mic de pe întreg continentul eurasiatic, puţin peste 40 de dolari pe locuitor.

Paradoxal, Republica Moldova nu se bazează pe paradigma de dezvoltare investiţională: nu investiţiile, ci remitenţele cetăţenilor de peste hotare, până la 3 miliared de euro pe an, formează, prin consum, produsul intern brut”, spune analistul economic Roman Chirca.

Viorel Gîrbu invocă situaţia din regiune, dar şi din ţară: după 24 de ani de tranziţie, nu au rămas foarte multe active de privatizat, programul de privatizare nu se derulează conform calendarului, iar o schimbare poate apărea doar prin îmbunătăţirea condiţiilor economice. “Momentan, atractivitatea economiei ţării este redusă”, spune analistul de la Chişinău.

Programele de privatizare ineficiente au dus la devalorizarea activelor. “În prezent, privatizarea a ceea ce a rămas în proprietatea statului nu poate fi considerat ca un instrument de atracţie investiţională”, spune Roman Chirca.

Toţi analiştii consultaţi evocă aceleaşi probleme care descurajează investiţiile: corupţia şi lipsa de transparenţă a proceselor de privatizare şi a mediului investiţional, în general.

“Sunt probleme cu statul de drept, probleme de corupţie, în sistemul judiciar, nu te poţi baza pe decizii corecte în instanţă dacă se ajunge acolo”, spune Paul Ivan.

Autorităţile moldovene au făcut nişte “greşeli majore”, consideră Nicu Popescu: au concesionat aeroportul din Chişinău unor companii ruse obscure şi au privatizat ceca mai mare bancă de stat tot către ruşi. Mai exact, către fondul de investiţii ai uneia dintre băncile ruse aflate pe lista neagră, de sancţiuni a UE, chiar după ce această bancă fusese deja sancţionată de europeni.

Au fost privatizări făcute total netransparente, ceea ce a dus la o pierdere de credibilitate a guvernului. “Ele au fost percepute în societate mai mult în contextul multiplelor acte de corupţie ale guvernului, nu atât ca nişte acţiuni soft de influenţă ale Federaţiei Ruse”, explică Viorel Gîrbu.

Nicu Popescu vorbeşte despre două eşecuri structurale: în ultimii 5 ani, decând forţele proeuropene se află la putere, s-au înregistrat puţine progrese în lupta anticorupţie şi în îmbunătăţirea climatului de afaceri.

“Evident, asta a dus şi la un grad de dezamăgire populaţiei faţă de actuala guvernare, dar şi la faptul că foarte puţini investitori străini, şi aşa afectaţi de criză, au venit în Republica Moldova. Cu excepţia celor ruşi”, afirmă expertul EUISS.

Riscurile postelectorale ale economiei versus promisiunile din campanie

Promisiunile electorale se referă toate la dezvoltarea Republicii Moldova, însă, aşa cum remarcă Roman Chirca, partidele “propun direcţii diametral opuse”.

“Aderarea la Uniunea Vamală – Rusia, Belarus, Kazahstan – şi, ulterior, la Uniunea Eurasiatică este un scenariu riscant. Uniunea Vamală este o construcţie mai mult geopolitică, decât economică”, spune analistul.

Acesta explică faptul că după eliminare barierelor vamale între cele trei ţări, în 2012, “nu s-a produs niciun miracol, volumul schimburilor comerciale nu a crescut, iar economiile acestor state stagnează”.

Cum Republica Moldova nu poate exporta materii prime energetice – principalele surse de venit pentru Rusia şi Kazastan – unica sa nişă de specializare ar fi agricultura, “ceea ce ar priva republica Moldova de o dezvoltare economică durabilă, diversificată, într-o societate postindustrială”, spune analistul de la Chişinău.

Un alt risc, văzut de Viorel Gîrbu, ar fi “denunţarea Acordului de Asociere”. “Pericolul acestui pas nu este de neglijat, dacă este să privin situaţia din Ucraina”, afirmă acesta.

Ar fi o greşeală majoră a Chişinăului. “Moldova a beneficat de un val pozitiv, pentru că şi UE a avut nevoie de succesele sale de politică externă. A beneficiat de o imagine foarte bună şi de o atitudine faţă de ea bună, de un mare capital de bunăvoinţă. Trebuie ca şi Moldova să înainteze în apropierea faţă de UE, să aibă rezultate pe măsura aşteptărilor”, conchide Paul Ivan, expert la think tank-ul bruxelles-ez European Policy Centre.

Publicat la data de 27.11.2014 .

Lasa un comentariu


DIN ACEEASI CATEGORIE

Iulian Soare

O problemă care se cronicizează: România are una dintre cele mai ridicate instabilități guvernamentale

România are gradul cel mai mare de instabilitate ministerială, urmată la mare distanţă de Polonia şi Italia, relevă o analiză a Centrului pentru promovarea...Citeste mai departe »

Marin Pana

România și ponderea specialiştilor în tehnologia informaţiei

La nivelul UE, nu mai puţin de 8,2 milioane persoane au fost angajate în anul 2016 ca specialişti în Tehnologia Informaţiei şi Comunicaţii (ICT,...Citeste mai departe »

Vladimir Ionescu

Banca Mondială / Trend nou – ”orașele magnet”: numărul românilor care doresc să emigreze, mai mic decât al celor care vor să se mute în altă localitate din țară

Aproximativ 3,6 milioane de români cu rezidența în țară intenționează să se mute în următorii cinci ani, potrivit unui sondaj prezentat în raportul “Orașe-magnet,...Citeste mai departe »

Adrian N Ionescu

Maximele istorice ale burselor: Între jocul QE al marilor bănci centrale și fragilitatea creșterii economice globale

Deciziiile marilor bănci centrale ale lumii privind infuziile de lichidități și normalizarea regimurilor dobânzii sunt încă mai importante decât rezultatele economiilor, pentru marii jucători...Citeste mai departe »

Iulian Soare

Analiză Eurasia Group: Pentru reforma UE, priviți Germania, nu Franța

Mujtaba Rahman, specialist al Eurasia Group, analizează ”motoarele” care împing UE spre reformare, considerând că marile decizii vor fi adoptate după alegerile din Germania,...Citeste mai departe »

OPINII & EDITORIAL

Valentin Naumescu / Noua tentativă a Ucrainei de a sparge blocada Rusiei spre Vest. De ce va eșua și aceasta

Valentin Naumescu

Puncte cheie: De mai bine de o săptămână, Ucraina dă semnale repetate și insistente, la nivel înalt, că este pregătită să reia ofensiva politico-diplomatică...Citeste mai departe »

Dan Bădin / Cum ne afectează propunerile de modificări fiscal-bugetare din noul program de guvernare

Dan Bădin

Indiferent de statut profesional, culoare politică sau nivel al veniturilor, cu toții am fost prinși în ultimele zile în febra discuțiilor ocazionate de noul...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / Nord Stream 2: cât business, câtă geopolitică și câtă neîncredere istorică? Ce vor spune președinții la Varșovia?

Valentin Naumescu

Puncte cheie: Pentru încă două-trei generații de est-europeni de acum înainte, asta dacă nu se întâmplă nimic rău pe continent până atunci, orice proiect...Citeste mai departe »

Câteva explicaţii economice ale luptei politice

Marin Pana

Miza pilonului II al sistemului de pensii, cel al contribuţiilor obligatorii administrate privat o constituie suma strânsă de la lansarea acestui sistem. Sistem menit...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / România sovietică, ocultismul decizional și reforma clasei politice

Cristian Grosu

PSD a ratat încă odată; și intră în siajul stângii franceze – rămânând calat pe combinația de frică, pupulism și prostie întreținută instituțional. Da,...Citeste mai departe »

Andreea Paul / Ordonanța, ANAF-ul și soldații bătăliei cu prețurile de transfer

Andreea Paul

O reglementare mai atentă asupra prețurilor de transfer este necesară, dar ordonanța de guvern dată vinerea trecută nu este suficientă fără voința acțiunilor ferme...Citeste mai departe »

Cristian Diaconescu / Patru mesaje certe transmise de întânirea Trump – Iohannis

Cristian Diaconescu

Prin vizita Presedintelui Iohannis la Washington si angajarea dialogului, la cel mai inalt nivel, s-a marcat un moment interesant dar in acelasi timp cat...Citeste mai departe »

Mircea Coșea / Pericolele discursului economic: de la simplificare la manipulare

Mircea Coşea

Ar trebui să ne bucure tendința tot mai evidentă a societății românești de a discuta economie , despre rolul și efectele dezvoltării acesteia asupra...Citeste mai departe »

Cât plătim în plus pentru veniturile mai mari/impozitele mai mici ?

Marin Pana

Oficial ne merge bine. Suntem aproape de 60% cu nivelul de trai faţă de media UE în termeni de putere de cumpărare, salariile au...Citeste mai departe »

Radu Crăciun / Agresiunea împotriva României, încurajată și de ei și de noi

Radu Crăciun

Recent, asistand la prelegerea pe teme de securitate a unui domn general in rezerva, am invatat un nou termen: agresiune acinetica. Probabil ca nici dumneavoastra nu...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Cele 4 mari probleme ale salarizării ca mită electorală. Despre compromiterea unui instrument de ordine în economie și societate

Cristian Grosu

1), La prima mare problemă a legii salarizării unitare – muncită vârtos zilele acestea și vândută iresponsabil în ultimele 6-7 luni – o să...Citeste mai departe »

Valentin Lazea / Adevăr și democrație

Valentin Lazea

Rândurile de mai jos constituie reflecții prilejuite de prelegerea „Ştiinţă, adevăr, democraţie. O alianță problematică?” susţinută de dl. profesor universitar dr. Mircea Dumitru, rectorul...Citeste mai departe »

Daniel Dăianu / De-euroizarea și aderarea la zona euro: o contradicție?

Daniel Daianu

De ceva timp Banca Nationala a Romaniei publica minute ale sedintelor Consiliului de Administratie. Si in acestea se mentioneaza o tendinta de crestere a...Citeste mai departe »

Gabriel Biriș / O (nouă) revoluție fiscală? În ce scop?

Gabriel Biris

Recent au apărut în piață două proiecte ale guvernului PSD-ALDE: Introducerea unui nou concept, impozitul pe gospodărie, concept care ar urma să schimbe din...Citeste mai departe »

Aurelian Dochia / De ce este normal ca o țară ca România să importe mai mult decât exportă

Aurelian Dochia

Mi-a atras atenția o analiză publicată de cursdeguvernare.ro (aici) care trece în revistă structura comerțului exterior românesc și deplânge faptul că țara noastră înregistrează...Citeste mai departe »

De interes

sigle Centrul de Resurse Juridice Centrul Român de Politici Europene Expert Forum Institutul pentru Politici Publice Pro Democrația România Curată Societatea Academică Română