Republica Moldova a semnat cu UE Acordul de Asociere şi un acord de liber schimb comprehensiv şi aprofundat, pe lângă faptul că Uniunea Europeană a orientat fonduri substanţiale către această ţară.
Economia moldovenească a avut una dintre cele mai mari creşteri economice din Europa în ultimii 4-5 ani, remarcă Nicu Popescu, analist la think-tank-ul de la Paris European Union Union Institute for Security Studies.
„Anul trecut, economia a crescut cu 8%, iar mare parte din acest avânt economic se datorează asistenţei occidentale, care a avut efectul unui puternic stimul ecoonomic”, spune analistul.
Totuşi, remarcă Paul Ivan, analist politic şi expert pe Republica Moldova la European Policy Centre din Bruxelles, Republica Moldova rămâne cea mai săracă ţară a Europei, chiar dacă ajutorul financiar occidental este cel mai mare raportat pe locuitor.
Analizele economştilor de la Chişinău sunt la fel de realiste: „Situaţia economică în Republica Moldova a fost mereu precară, iar anul acesta s-au adăugat şi problemele cu accesul pe piaţa rusă, ca urmare a embargoului, dar şi cu războiul din Ucraina”, spune analistul economic Viorel Gîrbu. potrivit acestuia, prognozele de creştere economică pentru 2014 au fost reduse de la 4,5% la 2%.
În schimb, Roman Chirca, şi el analist economic de la Chişinău, crede că economia va creşte în acest an cu 3,5 – 4 procente, creştere care nu a fost periclitată de embargoul impus de Federaţia Rusă. „Totuşi, contextul geopolitic şi economic regional este unul turbulent, care influenţează direct evoluţia economiei”, afirmă acesta.
Moneda naţională s-a devalorizat în acest an cu 13% în raportul cu dolarul şi cu 4% în raport cu euro, iar analiştii economici anticipează presiuni crescute asupra leului în perioada următoare.
Investiţiile străine sunt la minimul ultimilor 10 ani, Moldova nu are încă votat bugetul pe 2015, iar plata unor eventuale compensaţii suplimentare în vederea acoperirii pierderilor în urma embargoului rus, neacoperite în acest an din lipsă de mijloace financiare vor trebui plătite în 2015.
În sectorul bancar, jumătate dintre creditele acordate sunt în valută străină, iar o devalorizare rapidă a monedei naţionale va duce la o creştere a ratei creditelor neperformante, ajunsă la 1 octombrie la 12,3%.
„Un eventual rezultat al alegerilor strâns pentru exponenţii celor două tabere, divizate în baza viziunilor de politică externă, transformă Republica Moldova într-un veritabil butoi cu pulbere”, crede Viorel Gîrbu.
„Dilemele economice ale Moldovei sunt imense. E nevoie de bani, de oriunde ar veni. Ca şi în Ucraina, sprijinul financiar şi investiţional al Occidentului se pare că este modest”, spune profesorul Valentin Naumescu, conferenţiar doctor la Facultatea de Studii Europene a Univesităţii Babeş-Bolyai din Cluj. Însă, remarcă acesta, „dacă Moldova va rămâne multă vreme în sărăcie şi subdezvoltare, curentul pro-european ar putea fi erodat”.
Investiţiile – la cel mai mic nivel din ultimul deceniu
„Investiţiile sunt cea mai vulnerabilă partea a economiei Republicii Moldova. nivelul investiţiilor străine directe este cel mai mic de pe întreg continentul eurasiatic, puţin peste 40 de dolari pe locuitor.
Paradoxal, Republica Moldova nu se bazează pe paradigma de dezvoltare investiţională: nu investiţiile, ci remitenţele cetăţenilor de peste hotare, până la 3 miliared de euro pe an, formează, prin consum, produsul intern brut”, spune analistul economic Roman Chirca.
Viorel Gîrbu invocă situaţia din regiune, dar şi din ţară: după 24 de ani de tranziţie, nu au rămas foarte multe active de privatizat, programul de privatizare nu se derulează conform calendarului, iar o schimbare poate apărea doar prin îmbunătăţirea condiţiilor economice. „Momentan, atractivitatea economiei ţării este redusă”, spune analistul de la Chişinău.
Programele de privatizare ineficiente au dus la devalorizarea activelor. „În prezent, privatizarea a ceea ce a rămas în proprietatea statului nu poate fi considerat ca un instrument de atracţie investiţională”, spune Roman Chirca.
Toţi analiştii consultaţi evocă aceleaşi probleme care descurajează investiţiile: corupţia şi lipsa de transparenţă a proceselor de privatizare şi a mediului investiţional, în general.
„Sunt probleme cu statul de drept, probleme de corupţie, în sistemul judiciar, nu te poţi baza pe decizii corecte în instanţă dacă se ajunge acolo”, spune Paul Ivan.
Autorităţile moldovene au făcut nişte „greşeli majore”, consideră Nicu Popescu: au concesionat aeroportul din Chişinău unor companii ruse obscure şi au privatizat ceca mai mare bancă de stat tot către ruşi. Mai exact, către fondul de investiţii ai uneia dintre băncile ruse aflate pe lista neagră, de sancţiuni a UE, chiar după ce această bancă fusese deja sancţionată de europeni.
Au fost privatizări făcute total netransparente, ceea ce a dus la o pierdere de credibilitate a guvernului. „Ele au fost percepute în societate mai mult în contextul multiplelor acte de corupţie ale guvernului, nu atât ca nişte acţiuni soft de influenţă ale Federaţiei Ruse”, explică Viorel Gîrbu.
Nicu Popescu vorbeşte despre două eşecuri structurale: în ultimii 5 ani, decând forţele proeuropene se află la putere, s-au înregistrat puţine progrese în lupta anticorupţie şi în îmbunătăţirea climatului de afaceri.
„Evident, asta a dus şi la un grad de dezamăgire populaţiei faţă de actuala guvernare, dar şi la faptul că foarte puţini investitori străini, şi aşa afectaţi de criză, au venit în Republica Moldova. Cu excepţia celor ruşi”, afirmă expertul EUISS.
Riscurile postelectorale ale economiei versus promisiunile din campanie
Promisiunile electorale se referă toate la dezvoltarea Republicii Moldova, însă, aşa cum remarcă Roman Chirca, partidele „propun direcţii diametral opuse”.
„Aderarea la Uniunea Vamală – Rusia, Belarus, Kazahstan – şi, ulterior, la Uniunea Eurasiatică este un scenariu riscant. Uniunea Vamală este o construcţie mai mult geopolitică, decât economică”, spune analistul.
Acesta explică faptul că după eliminare barierelor vamale între cele trei ţări, în 2012, „nu s-a produs niciun miracol, volumul schimburilor comerciale nu a crescut, iar economiile acestor state stagnează”.
Cum Republica Moldova nu poate exporta materii prime energetice – principalele surse de venit pentru Rusia şi Kazastan – unica sa nişă de specializare ar fi agricultura, „ceea ce ar priva republica Moldova de o dezvoltare economică durabilă, diversificată, într-o societate postindustrială”, spune analistul de la Chişinău.
Un alt risc, văzut de Viorel Gîrbu, ar fi „denunţarea Acordului de Asociere”. „Pericolul acestui pas nu este de neglijat, dacă este să privin situaţia din Ucraina”, afirmă acesta.
Ar fi o greşeală majoră a Chişinăului. „Moldova a beneficat de un val pozitiv, pentru că şi UE a avut nevoie de succesele sale de politică externă. A beneficiat de o imagine foarte bună şi de o atitudine faţă de ea bună, de un mare capital de bunăvoinţă. Trebuie ca şi Moldova să înainteze în apropierea faţă de UE, să aibă rezultate pe măsura aşteptărilor”, conchide Paul Ivan, expert la think tank-ul bruxelles-ez European Policy Centre.
Urmărește-ne pe Google News
