Alegeri la Chişinău (1) / Republica Moldova alege între Est şi Vest. Riscurile şi varianta de compromis între UE şi Rusia

de Anne-Marie Blajan | 25.11.2014 .

Republica Moldova are alegeri legislative duminică, 30 noiembrie, într-un context regional tensionat de ambiţiile Rusiei de a reface sfera de influenţă avută în perioada sovietică.
Chişinăul a făcut, graţie conflictului din Ucraina, paşi acceleraţi de apropiere spre Uniunea Europeană, care însă nu oferă, cel puţin în următorii cinci ani, perspectiva aderării.

În schimb, UE şi Republica Moldova au semnat un Acord  de Asociere şi unul de liber schimb cuprinzător şi aprofundat, care se traduce în adoptarea standardelor şi valorilor europene, a unei relaţii economice privilegiate cu UE, ale căror efecte se vor simţi în timp.

Rusia însă nu renunţă la dorinţa de a bloca avansul fostului satelit sovietic spre Vest, aşa că încercările sale de destabilizare şi/sau de păstrate a influenţei au fost prezente, mai vizibil sau mai subtil.

Din nou, cetăţenii moldoveni trebuie să se pronunţe printr-un vot geopolitic la alegeri: care este direcţia spre care va merge Republica Moldova: spre Occident şi UE, sau spre Rusia şi uniunea vamală. Sondajele de opinie publică arată că susţinerea pentru cele două direcţii este egală în rândul locuitorilor ţării vecine.

cursdeguvernare.ro încearcă să schiţeze, cu ajutorul experţilor şi analiştilor politici şi economici, situaţia din Republica Moldova, analizata din punctul de vedere al politicii interne şi al opţiunilor post electorale, al economiei şi geopoliticii.

***

Moldovenii – împărţiţi între pro-europeni şi comunişti

Alegerile din Republica Moldova au fost întotdeauna un vot între Est şi Vest, iar opţiunile celor interesaţi de procesul electoral au fost întotdeauna polarizate astfel.

“Rezultatele a două recente sondaje de opinie arată o victorie la limită a partidelor de centru-dreapta, iar un al treilea sondaj recent arată victoria partidelor de stânga. Deci rezultatul alegerilor este incert, iar două -trei procente vor decide ce fel de guvernare vom avea. un lucru imposibil de prezis”, spune Nicu Popescu, analist la European Union Institute for Security Studies, din Paris.

Potrivit Barometrului Opiniei Publice din luna noiembrie 2014, şase partide ar intra acum în parlament, adică ar obţine peste 5% în alegeri. Numărul acestora a crescut faţă de cercetarea din primăvară, când doar 4 partide erau peste pragul electoral.

BOP arată că moldovenii ar vota în procent egal cu comuniştii lui Vladimir Voronin şi liberal-democraţii lui Vlad Filat: PCRM şi PLDM au 21% în opţiuni, Partidul Democrat (al lui Marian Lupu şi, mai ales, al oligarhului Vlad Plahotniuc) are 18%, Partidul Patria (al altui om de afaceri controversat, Renato Usatîi) are 12 procente, în timp ce partidul Liberal al lui Mihai Ghimpu şi Partidul Socialist al lui Igor Dodon au câte 10% fiecare.

Sondajele sunt apropiate şi în cercetarea IMAS, după cum arată imaginea de mai jos:

FOTO: IMAS (CLICK PE IMAGINE PENTRU MĂRIRE)

Profesorul Dan Dungaciu, directorul Institutului de Ştiinţe Politice al Academiei Române, rezumă foarte succint opţiunile elecotrale ale moldovenilor: o treime nu votează, o treime votează Estul şi o treime votează Vestul.

Acesta crede că ar putea exista un efect de contagiune în urma alegerilor din România şi a câştigării preşedinţiei de către Klaus Iohannis: moldovenii s-ar putea orienta, în mai mare măsură, spre partidele care formează acum coaliţia proeuropeană aflată la guvernare.

Nicu Popescu remarcă o particularitate, de această dată, a peisajului politic din republica Moldova: “Anterior, dreapta mergea divizată în alegeri, cu partide recent apărute sau reformate, iar stânga era un monolit comunist.

Astăzi, principalele partide de centru-dreapta sunt ceva mai consolidate instituţional, chiar dacă rămân fragmentate. Însă Partidul Comunist şi-a peirdut monopolul pe stânga”, spune analistul.

Au apărut două noi partide, cu un mesaj prorus mai accentuat decât al cpomuniştilor, care au între 5 şi 10%: Partidul Socialist şi Partidul Patria, al lui Renato Usatîi – “un personaj foarte controversat, dar care a re priză la public, ami ales în rândul tinerilor de 18-29 de ani, vorbitori de limba rusă”, după cum îl caracterizează expertul.

“Ambele partide îşi au parţial rădăcinile în partidul Comuinist sau sunt sprijinite de transfugi ex-comunişti şi ambele beneficiază de un sprijin deschis din partea Rusiei”, remarcă Nicu Popescu.

Scenarii post-electorale

Experţii consultaţi de cursdeguvernare.ro vorbesc despre trei scenarii plauzibile, în urma alegerilor:

  1. o alianţă a forţelor de centru-dreapta, proeuropeană, adică actuala coaliţie, care să se refacă după vot,
  2. una de centru-stânga, în care comuniştii să coaguleze în jur partidele satelit susţinute de Moscova
  3. o largă coaliţie a forţelor proeuropene cu Partidul Comuniştilor – o variantă care a început a fi vehiculată tot mai mult în ultima vreme, varianta de compromis

Spectru politic din Republica Moldova este” imatur, cu fragmentare excesivă”, spune profesorul Valentin Naumescu, conferenţiar doctor la Facultatea de Studii Europene a Univesităţii Babeş-Bolyai din Cluj.

Acesta crede că este dificil de coagulat majorităţi funcţionale. “Probabil, se va reuşi cu mare greutate formarea unei majorităţi pro-europene, în condiţiile (discutabile principial, dar obligatorii din punct de vedere politic) ale excluderii partidului aflat pe primul loc în opţiunile alegătorilor, adică a PCRM. Pe de altă parte, nu e prea serios să ai un sistem de partide în care câştigătorul scrutinului are sub 25% voturi”, spune profesorul Naumescu.

Dan Dungaciu crede că prima şansă o are o coaliţie proeuropeană, în condiţiile în care diferenţa între forşţele de dreapta şi cele de stânga este mică, de câteva procente, fără a lua în calcul voturile diasporei, “o diasporă care aduce 5-6 procente, pe care le ia coaliţia proeuropeană. Aşa că ar câştiga fără probleme”, spune profesorul Dungaciu.

Paul Ivan, analist politic şi expert pe Republica Moldova la European Policy Centre din Bruxelles, dar şi Nicu Popescu cred că există şi riscul ca la Chişinău să nu se formeze o alianţă a forţelor de centru-dreapta, ci a celor de stânga.

“Pe lângă Partidul Comunist, primul în sondaje, sunt şi alte partide de stânga cu orientare prorusă care cresc în sondaje şi au reuşit să depăşească pragul electoral, cum este Partidul Patria, cu un scor mai mare decât al Partidului Liberal”, spune expertul.

Iar un argumente al acestuia este şi faptul că, în timp, sprijinul pentru Uniunea Europeană a scăzut în Republica Moldova. În acest moment, potrivit sondajului IMAS din noiembrie, moldovenii consideră, în egală măsură, că ţara lor ar trebui să se propie de UE (44%) şi de uniunea vamală cu Rusia (43%).

FOTO: IMAS (CLICK PE IMAGINE PENTRU MĂRIRE)

“Curentul pro-european s-a conturat în Republica Moldova aproape de potenţialul său maxim. Dacă nu apar rapid îmbunătăţiri sensibile sau paşi decisivi spre Uniunea Europeană (şi eu nu cred că vor apărea foarte curând, extinderea nefiind pe agenda noii Comisii Europene), în câţiva ani va începe regresul curentului pro-european”, este şi opinia profesorului Valentin Naumescu.

În aceste condiţii, acesta nu exclude riscul unei “majorităţi antieuropene”, dar crede că “preşedintele Timofti este totuşi o garanţie că nu va fi desemnat un prim ministru ostil apropierii de Uniunea Europeană”.

Singurul care crede că o coaliţie de stânga la guvernare nu este viabilă este profesorul Dan Dungaciu. Acesta aduce ca argument disensiunile personale între liderii celor trei formaţiuni şi riscurile pe care Partidul Democrat condus din umbră de controversatul Vlad Plahotniuc le-ar antrena.

“Stânga nu are şanse să facă alianţă, va fi extrem de slabă, o guvernare nu este posibilă pentru că Europa nu le va mai acorda niciun sprijin financiar. Nici Rusia nu ia în calcul o astfel de opţiune, pentru că îşi dă seama că nu este viabilă. este riscant să laşi în opoziţie PLDM şi PL, oamenii vor ieşi în stradă dacă Plahotniuc va trece la stânga”, este analiza lui Dan Dungaciu.

Compromisul de la Chişinău, un compromis între Occident şi Rusia

Niciunul dintre analiştii consultaţi de cursdeguvernare.ro nu exclude ideea unei mari coaliţii, cooptarea alături de coaliţia proeuropeană a unuia dintre partidele de stânga.

“Se vor face compromisuri surprinzătoare pentru instalarea guvernului, mergând până la discuţii cu un partid anti-european mai mic, dacă nu se ajunge din prima fază la o majoritate pro-occidentală”, spune profesorul Valentin Naumescu.

Ceilalţi trei analişti vorbesc însă despre cooptarea comuniştilor la guvernare şi remarcă o schimbare, din ultimele luni, a partidului condus de Vladimir Voronin.

Este unul dintre scenariile perverse, crede Dan Dungaciu, un scenariu care ar folosi Rusiei, dar nu ar întâlni o mare opoziţie nici în Occident. Şi ar preveni mişcări de stradă.

În acest sens, pentru conturarea acestui scenariu, trebuie urmărite două acţiuni subtile:

  • schimbarea Partidului Comuniştilor, pentru a deveni mai frecventabil şi mai potrivit atragerii la guvernare
  • posibilitatea apariţiei unor mişcări de stradă antieuropene, instrumentate de Moscova

Autorităţile moldovene, serviciul de securitate, dar şi preşedintele Nicolae Timofti au avertizat în legătură cu încercări ale Rusiei de a destabiliza situaţia în ţara vecină înainte de alegeri.

Preşedintele moldovean a transmis luni un mesaj public în care acuza partidele de stânga de a fi complotat cu Moscova, partidele care promovează uniunea euro-asiatică, evident făcând referire la forţele politice conduse de Igor Dodon şi de Renat Usatîi.

Nicolae Timofti le-a cerut moldovenilor să voteze pentru ca Republica Moldova să îşi poată continua parcursul proeuropean şi a subliniat momentul istoric pe care îl trăieşte acest popor, moment care nu trebuie ratat, spune preşedintele.

Dan Dungaciu explică ceea ce se poate citi printre rânduri în avertismentul preşedintelui Republicii Moldova şi subliniază că încercările Rusiei de destabilizare şi de menţinere a Moldovei în zona gri sunt mai mult sau mai puţin subtile. În mod evident, susţine profesorul Dungaciu, Rusia face în Moldova ceea ce a făcut în Ucraina, însă nu prin forţa armelor, ci a unor instrumente politice pe care le-a finanţat şi care răspund comenzilor ei, forţe care au un electoral al lor, prorus.

Într-un gest neobişnuit de bunăvoinţă, Serviciul Federal de Migrație de la Moscova a anunţat, la începutul lunii, că imigranții moldoveni care au depășit termenul legal de ședere se pot întoarce în Republica Moldova între 5 și 30 noiembrie, fără teamă că vor fi împiedicați să revină în Rusia.

Profesorul Dungaciu vede în asta sâmburele unor potenţiale revolte de stradă. “Moscova este foarte generoasă, îi lasă acum să se întoarcă acasă să voteze, la rugămintea lui Dodon. S-ar putea să facă asta pentru a produce manifestaţii gen contra-Maidan”, spune analistul.

Chişinăul evaluează numărul acestora la 300.000, Moscova la 700.000. Dacă doar 100.000 s-ar întoarce în Republica Moldova ar putea crea o masă critică de protestatari antieuropeni. “Dacă va câştiga coaliţia proeuropeană, ei vor putea ieşi în stradă, nemulţumiţi de politica de până acum a guvernului şi cu argumentul că ruşii vor impune vize, că Moscova impune embargouri, iar ei nu vor mai putea să plece să muncească acolo şi că vor muri de foame”, explică Dan Dungaciu acest scenariu.

  • Partidul Comuniştilor a devenit frecventabil

Partidul Comuniştilor şi-a schimbat poziţia destul de des, remarcă Paul Ivan: au început procesul de apropiere de UE, apoi s-au oprit. Iar acum, când Acordul de Asociere cu UE a fost ratificat în parlamentul de la Chişinău, PCRM nu s-a opus: parlamentarii comunişti au ieşit din sală, de la vot, însă nu au votat împotriva, remarcă expertul.

Retragerea spre centru a comuniştilor îi face frecventabili, spune şi Dan Dungaciu. La Chişinău începe să se vorbesască din ce în ce mai mult despre o “guvernare fără extremişti”, de ambele părţi ale spectrului politic. Cei de stânga sunt partidele lui Dodon şi Usatîi, cei de dreapta sunt liberalii lui Mihai Ghimpu, singurul partid proromânesc şi care are în program aderarea la NATO, o temă riscantă în Republica Moldova.

Profesorul Dungaciu mai avansează o idee: sprijinirea extremiştilor de stânga de către Moscova, una făţişă şi evidentă ar fi putut avea chiar scopul de a-i face pe comunişti frecventabili pentru atragerea la guvernare.

Efectele asupra apropierii de UE ale unei largi coaliţii la Chişinău

Faptul că nimeni nu se atacă în campanie, lucru remarcat de analiştii consultaţi de cursdeguvernare.ro, poate fi un indiciu al precauţiei pentru ceea ce urmează să se întâmple după alegeri.

Eventuala cooptare a comuniştilor la guvernare ajută la constituirea unei majorităţi solide, capabile să aleagă, peste doi ani preşedintele şi să schimbe Constituţia.

Iar în privinţa parcursului european, “ar urma o blocare sau o implementare încetinită a Acordului de Asociere, depinde de câtă presiune va exercita Rusia”, crede Paul Ivan.

“În acest stadiu de dezvoltare a Republicii Moldova, traiectoria europeană nu este ireversibilă. Chişinăul este între două lumi. Orice „accident” major de parcurs poate scoate Moldova, temporar sau definitiv, de pe orbita europeană. Rusia, de exemplu, ar fi foarte interesată într-un asemenea scenariu, şi din păcate pentru statul moldovean are şi parteneri locali în acest demers”, spune şi profesorul Valentin Naumescu.

Este o opinie împărtăşită parţial de Nicu Popescu, expertul EUISS. “Însă relaţia UE-Moldova are mai multe aspecte care vor lega orice guvern de la Chişinău de spaţiul european”, spune acesta. Şi aduce ca argumente

  • realităţile economice – faptul că, în ultimul deceniu, jumătate din comeţul extern al Moldovei a revenit UE şi doar 20% Rusiei, locurile de muncă depind îna mai mare parte de UE şi Moldova este mai dependentă de UE decât de Rusia
  • ratificarea Acordului de Asociere – care este deja o realitate juridică între UE şi Moldova şi este “un scut în faţa integrării eurasiatice”

Expertul moldovean nu vede plauzibil scenariu în care un guvern ostil UE să denunţe Acordul de Asociere. “Asta ar duce la o implozie a celei mai importante relaţii economice pe care o are Moldova şi, la drept vorbind, nu cred că vreunul dintre politicienii moldoveni ar fi gată să comită acest suicid economic”, argumentează el.

Poate tocmai de aceea Dan Dungaciu califică scenariul unei mari coaliţii la Chişinău drept “cea mai mare perversitate”: se vor evita mişcările de stradă şi ale dreptei, şi ale stângii, Moldova va beneficia de acordurile încheiate cu UE, dar nu merge spre inergrarea în UE, pentru că nici UE nu îşi doreşte asta.

“Şi nici ruşii nu vor merge mai departe. Vor obţine astfel aici ceea ce au obţinut în Ucraina cu armele. Dacă ştiu că sunt comunilştii la guvernare, ştiu că aceştia vor bloca reformele şi vor avea suficiente instrumente să o facă”, spune profesorul Dungaciu.

Publicat la data de 25.11.2014 .

Un raspuns

  1. Pribeagul
    25.11.2014, 7:48 pm

    Problema unirii pare a lipsi complet, fapt condamnabil, din agenda guvernantilor romani. Ea trebuie facuta. A o amina inseamna a prelungi nejustificat suferinta romanilor din teritoriile rapite Romaniei de URSS.

    Avind in vedere istoria, adica trecutul, si mersul actual al lumii, adica actualitatea, ce-i face pe romanii din RM sa rataceasca inca in pustie, ce-i opreste sa voteze un patrid cu optiuni romanesti ferme?

Lasa un comentariu


DIN ACEEASI CATEGORIE

Marin Pana

Atenţie la cursul de schimb! Influența asupra bugetului, politicii salariale și creșterii economice reale

Tot eşafodajul de indicatori previzionaţi de Comisia Naţională de Prognoză, aflată în subordinea Guvernului, se sprijină pe prezmuţia unei întăriri a cursului leului faţă...Citeste mai departe »

Marin Pana

Atenție la gradul de acoperire a datoriei externe pe termen scurt. Excedent de cont curent după prima lună din 2017- explicaţii

Contul curent al balanței de plăți a înregistrat pe prima lună a anului în curs din un excedent de 416 milioane euro, rezultat de...Citeste mai departe »

Marin Pana

Productivitatea: atenție la scăderile constante din ultimii 4 ani, pe fondul creșterii economice

Plecând de la investiţiile făcute după aderarea la UE şi ritmul robust în care a evoluat retehnologizarea industriei cu valoare adăugată mai mare, România...Citeste mai departe »

Marin Pana

Adecvarea producției românești la creșterea veniturilor – miza dezvoltării rapide și a echilibrării schimburilor comerciale

România se specializează tot mai mult la capetele spectrului de cerere. Produse de foarte bună calitate pentru piețele externe sau subansamble încorporate la prețuri...Citeste mai departe »

Marin Pana

Festivalul creșterii prin consum de import: Deficitul comercial pe ianuarie 2017 – cu 60% mai mare faţă de aceeaşi lună din 2016

Deficitul comercial pe luna ianuarie 2017 a fost de 602,2 milioane euro, cu aproape 60% mai mari faţă de aceeaşi lună a anului anterior,...Citeste mai departe »
Valute 234:
4.5514 lei
4.1912 lei
5.2663 lei

OPINII & EDITORIAL

Cristian Grosu / Din miezul noii faze istorice a (de)capitalizării României: Fenomenul ”Cocotierul” și efectul ”Bombonica”

Cristian Grosu

La ora la care scriu aceste rânduri, sistemul judiciar din România tocmai turnează încă un episod penibil, dintr-un șir tot mai lung de episoade...Citeste mai departe »

Andreea Paul / România și talentele: cum le atrage, cum le păstrează

Andreea Paul

A apărut recent Raportul global al competitivităţii talentelor, unde România se află pe locul 55 în lume și pe locul 32 în Europa, din 118...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / Un scenariu: Statele Unite versus Coreea de Nord. Consecinţe în sistemul internaţional

Valentin Naumescu

Puncte cheie: În aşteptarea Declaraţiei de la Roma, de peste câteva zile, care ne va sugera spre ce fel de Uniune Europeană ne îndreptăm,...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Balada elefantului alb: deci, ce facem cu Cioloș

Cristian Grosu

Percepția și studiile noastre arată că cititorii cursdeguvernare.ro se împart în trei : -,antreprenori sau manageri pe toate palierele, care conduc societăți în terenul...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / De ce România e condamnată să improvizeze: România Neproductivă și delirul decidenților

Cristian Grosu

Nu e vorba de faptul că, de bine sau de rău, în fiecare seară vom avea ce arunca în oală – noi, salariați, antreprenori,...Citeste mai departe »

România cu două viteze

Marin Pana

” Preşedintele României s-a poziţionat ferm împotriva ideilor vehiculate în ultimul timp cu privire la o Europă cu mai multe viteze – o Uniune...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / Ipocrizia „Europei cu două viteze”. Începe refluxul Occidentului. Rămânem pe uscat?

Valentin Naumescu

Puncte cheie: Ceea ce se discuta de multă vreme ca posibilitate teoretică, înainte chiar de valul extinderii masive spre Est, adică aşa-zisa alternativă a...Citeste mai departe »

Aurelian Dochia / Să nu fim naivi, Europa cu mai multe viteze există deja!

Aurelian Dochia

În ultimele zile a produs ceva emoție în rândurile europarlamentarilor români o rezoluție redactată de belgianul Guy Verhofstadt și aprobată cu un scor foarte...Citeste mai departe »

Cristian Tudorescu / Patru întrebări cheie despre Fondul Suveran de investiții. Și întrebările cheie ale contribuabililor

Cristian Tudorescu

Se discută în aceste zile din ce în ce mai intens despre Fondul Suveran de Dezvoltare și Investiții (FDSI) al României, despre necesitatea și...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Sorry, e cam șocant: de ce, realmente, NU se poate fără mită în România

Cristian Grosu

Textul de mai jos e pentru cei dispuși să lase ipocrizia de-o parte. Cine nu poate, să nu se obosească. Știm cu adevărat în...Citeste mai departe »

Cristi Dănileț / Pe înțelesul tuturor: Decizia CCR privind abuzul în serviciu

Cristi Danilet

Celebra, de acum, OUG 13/2017 și-a propus modificarea textul din Codul penal care reglementa abuzul în serviciu sub pretextul că ar exista o decizie...Citeste mai departe »

Die Hard / Die Easy

Marin Pana

Dacă ar fi să punem marea problemă într-o singură frază, ea ar suna cam așa : Detaşarea de rezultatele economice/implicarea în rezultatele electorale a...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / “Ordinea post-occidentală” a lui Lavrov… Altul e pericolul

Valentin Naumescu

Puncte cheie: De câteva zile se scrie cu emoție și cu frenezie despre noua “ordine post-occidentală”, așa-zisul concept (cam mult spus) lansat de ministrul...Citeste mai departe »

Daniel Dăianu / Euro și “războiul valutar”’: nu economia Germaniei este problema!

Daniel Daianu

Voci din noua administratie republicana reproseaza Germaniei ca ar fi avantajata in relatiile comerciale internationale datorita unui nivel subevaluat al euro –care ar explica...Citeste mai departe »

Radu Crăciun / Ruleta rusească a statisticilor în Balcani: povestea unui tehnocrat

Radu Crăciun

 Pentru ca planuri de cheltuieli bugetare excesiv de optimiste sa para de fapt realiste este nevoie de venituri bugetare estimate in acelasi spirit. Pentru...Citeste mai departe »

Guvernare cu faţă umana

Marin Pana

Ai murit? N-ai terminat. Pentru noi rămân peripețiile înmormântării și lichidării conturilor

Deşi obişnuit la job cu problemele macro, inevitabil apar în viaţă momente micro. Cum ar fi un deces. Prilej cu care organizarea românească apare...Citeste mai departe »

De interes

sigle Centrul de Resurse Juridice Centrul Român de Politici Europene Expert Forum Institutul pentru Politici Publice Pro Democrația România Curată Societatea Academică Română