Alegeri la Chişinău (1) / Republica Moldova alege între Est şi Vest. Riscurile şi varianta de compromis între UE şi Rusia

de Anne-Marie Blajan | 25.11.2014 .

Republica Moldova are alegeri legislative duminică, 30 noiembrie, într-un context regional tensionat de ambiţiile Rusiei de a reface sfera de influenţă avută în perioada sovietică.
Chişinăul a făcut, graţie conflictului din Ucraina, paşi acceleraţi de apropiere spre Uniunea Europeană, care însă nu oferă, cel puţin în următorii cinci ani, perspectiva aderării.

În schimb, UE şi Republica Moldova au semnat un Acord  de Asociere şi unul de liber schimb cuprinzător şi aprofundat, care se traduce în adoptarea standardelor şi valorilor europene, a unei relaţii economice privilegiate cu UE, ale căror efecte se vor simţi în timp.

Rusia însă nu renunţă la dorinţa de a bloca avansul fostului satelit sovietic spre Vest, aşa că încercările sale de destabilizare şi/sau de păstrate a influenţei au fost prezente, mai vizibil sau mai subtil.

Din nou, cetăţenii moldoveni trebuie să se pronunţe printr-un vot geopolitic la alegeri: care este direcţia spre care va merge Republica Moldova: spre Occident şi UE, sau spre Rusia şi uniunea vamală. Sondajele de opinie publică arată că susţinerea pentru cele două direcţii este egală în rândul locuitorilor ţării vecine.

cursdeguvernare.ro încearcă să schiţeze, cu ajutorul experţilor şi analiştilor politici şi economici, situaţia din Republica Moldova, analizata din punctul de vedere al politicii interne şi al opţiunilor post electorale, al economiei şi geopoliticii.

***

Moldovenii – împărţiţi între pro-europeni şi comunişti

Alegerile din Republica Moldova au fost întotdeauna un vot între Est şi Vest, iar opţiunile celor interesaţi de procesul electoral au fost întotdeauna polarizate astfel.

“Rezultatele a două recente sondaje de opinie arată o victorie la limită a partidelor de centru-dreapta, iar un al treilea sondaj recent arată victoria partidelor de stânga. Deci rezultatul alegerilor este incert, iar două -trei procente vor decide ce fel de guvernare vom avea. un lucru imposibil de prezis”, spune Nicu Popescu, analist la European Union Institute for Security Studies, din Paris.

Potrivit Barometrului Opiniei Publice din luna noiembrie 2014, şase partide ar intra acum în parlament, adică ar obţine peste 5% în alegeri. Numărul acestora a crescut faţă de cercetarea din primăvară, când doar 4 partide erau peste pragul electoral.

BOP arată că moldovenii ar vota în procent egal cu comuniştii lui Vladimir Voronin şi liberal-democraţii lui Vlad Filat: PCRM şi PLDM au 21% în opţiuni, Partidul Democrat (al lui Marian Lupu şi, mai ales, al oligarhului Vlad Plahotniuc) are 18%, Partidul Patria (al altui om de afaceri controversat, Renato Usatîi) are 12 procente, în timp ce partidul Liberal al lui Mihai Ghimpu şi Partidul Socialist al lui Igor Dodon au câte 10% fiecare.

Sondajele sunt apropiate şi în cercetarea IMAS, după cum arată imaginea de mai jos:

FOTO: IMAS (CLICK PE IMAGINE PENTRU MĂRIRE)

Profesorul Dan Dungaciu, directorul Institutului de Ştiinţe Politice al Academiei Române, rezumă foarte succint opţiunile elecotrale ale moldovenilor: o treime nu votează, o treime votează Estul şi o treime votează Vestul.

Acesta crede că ar putea exista un efect de contagiune în urma alegerilor din România şi a câştigării preşedinţiei de către Klaus Iohannis: moldovenii s-ar putea orienta, în mai mare măsură, spre partidele care formează acum coaliţia proeuropeană aflată la guvernare.

Nicu Popescu remarcă o particularitate, de această dată, a peisajului politic din republica Moldova: “Anterior, dreapta mergea divizată în alegeri, cu partide recent apărute sau reformate, iar stânga era un monolit comunist.

Astăzi, principalele partide de centru-dreapta sunt ceva mai consolidate instituţional, chiar dacă rămân fragmentate. Însă Partidul Comunist şi-a peirdut monopolul pe stânga”, spune analistul.

Au apărut două noi partide, cu un mesaj prorus mai accentuat decât al cpomuniştilor, care au între 5 şi 10%: Partidul Socialist şi Partidul Patria, al lui Renato Usatîi – “un personaj foarte controversat, dar care a re priză la public, ami ales în rândul tinerilor de 18-29 de ani, vorbitori de limba rusă”, după cum îl caracterizează expertul.

“Ambele partide îşi au parţial rădăcinile în partidul Comuinist sau sunt sprijinite de transfugi ex-comunişti şi ambele beneficiază de un sprijin deschis din partea Rusiei”, remarcă Nicu Popescu.

Scenarii post-electorale

Experţii consultaţi de cursdeguvernare.ro vorbesc despre trei scenarii plauzibile, în urma alegerilor:

  1. o alianţă a forţelor de centru-dreapta, proeuropeană, adică actuala coaliţie, care să se refacă după vot,
  2. una de centru-stânga, în care comuniştii să coaguleze în jur partidele satelit susţinute de Moscova
  3. o largă coaliţie a forţelor proeuropene cu Partidul Comuniştilor – o variantă care a început a fi vehiculată tot mai mult în ultima vreme, varianta de compromis

Spectru politic din Republica Moldova este” imatur, cu fragmentare excesivă”, spune profesorul Valentin Naumescu, conferenţiar doctor la Facultatea de Studii Europene a Univesităţii Babeş-Bolyai din Cluj.

Acesta crede că este dificil de coagulat majorităţi funcţionale. “Probabil, se va reuşi cu mare greutate formarea unei majorităţi pro-europene, în condiţiile (discutabile principial, dar obligatorii din punct de vedere politic) ale excluderii partidului aflat pe primul loc în opţiunile alegătorilor, adică a PCRM. Pe de altă parte, nu e prea serios să ai un sistem de partide în care câştigătorul scrutinului are sub 25% voturi”, spune profesorul Naumescu.

Dan Dungaciu crede că prima şansă o are o coaliţie proeuropeană, în condiţiile în care diferenţa între forşţele de dreapta şi cele de stânga este mică, de câteva procente, fără a lua în calcul voturile diasporei, “o diasporă care aduce 5-6 procente, pe care le ia coaliţia proeuropeană. Aşa că ar câştiga fără probleme”, spune profesorul Dungaciu.

Paul Ivan, analist politic şi expert pe Republica Moldova la European Policy Centre din Bruxelles, dar şi Nicu Popescu cred că există şi riscul ca la Chişinău să nu se formeze o alianţă a forţelor de centru-dreapta, ci a celor de stânga.

“Pe lângă Partidul Comunist, primul în sondaje, sunt şi alte partide de stânga cu orientare prorusă care cresc în sondaje şi au reuşit să depăşească pragul electoral, cum este Partidul Patria, cu un scor mai mare decât al Partidului Liberal”, spune expertul.

Iar un argumente al acestuia este şi faptul că, în timp, sprijinul pentru Uniunea Europeană a scăzut în Republica Moldova. În acest moment, potrivit sondajului IMAS din noiembrie, moldovenii consideră, în egală măsură, că ţara lor ar trebui să se propie de UE (44%) şi de uniunea vamală cu Rusia (43%).

FOTO: IMAS (CLICK PE IMAGINE PENTRU MĂRIRE)

“Curentul pro-european s-a conturat în Republica Moldova aproape de potenţialul său maxim. Dacă nu apar rapid îmbunătăţiri sensibile sau paşi decisivi spre Uniunea Europeană (şi eu nu cred că vor apărea foarte curând, extinderea nefiind pe agenda noii Comisii Europene), în câţiva ani va începe regresul curentului pro-european”, este şi opinia profesorului Valentin Naumescu.

În aceste condiţii, acesta nu exclude riscul unei “majorităţi antieuropene”, dar crede că “preşedintele Timofti este totuşi o garanţie că nu va fi desemnat un prim ministru ostil apropierii de Uniunea Europeană”.

Singurul care crede că o coaliţie de stânga la guvernare nu este viabilă este profesorul Dan Dungaciu. Acesta aduce ca argument disensiunile personale între liderii celor trei formaţiuni şi riscurile pe care Partidul Democrat condus din umbră de controversatul Vlad Plahotniuc le-ar antrena.

“Stânga nu are şanse să facă alianţă, va fi extrem de slabă, o guvernare nu este posibilă pentru că Europa nu le va mai acorda niciun sprijin financiar. Nici Rusia nu ia în calcul o astfel de opţiune, pentru că îşi dă seama că nu este viabilă. este riscant să laşi în opoziţie PLDM şi PL, oamenii vor ieşi în stradă dacă Plahotniuc va trece la stânga”, este analiza lui Dan Dungaciu.

Compromisul de la Chişinău, un compromis între Occident şi Rusia

Niciunul dintre analiştii consultaţi de cursdeguvernare.ro nu exclude ideea unei mari coaliţii, cooptarea alături de coaliţia proeuropeană a unuia dintre partidele de stânga.

“Se vor face compromisuri surprinzătoare pentru instalarea guvernului, mergând până la discuţii cu un partid anti-european mai mic, dacă nu se ajunge din prima fază la o majoritate pro-occidentală”, spune profesorul Valentin Naumescu.

Ceilalţi trei analişti vorbesc însă despre cooptarea comuniştilor la guvernare şi remarcă o schimbare, din ultimele luni, a partidului condus de Vladimir Voronin.

Este unul dintre scenariile perverse, crede Dan Dungaciu, un scenariu care ar folosi Rusiei, dar nu ar întâlni o mare opoziţie nici în Occident. Şi ar preveni mişcări de stradă.

În acest sens, pentru conturarea acestui scenariu, trebuie urmărite două acţiuni subtile:

  • schimbarea Partidului Comuniştilor, pentru a deveni mai frecventabil şi mai potrivit atragerii la guvernare
  • posibilitatea apariţiei unor mişcări de stradă antieuropene, instrumentate de Moscova

Autorităţile moldovene, serviciul de securitate, dar şi preşedintele Nicolae Timofti au avertizat în legătură cu încercări ale Rusiei de a destabiliza situaţia în ţara vecină înainte de alegeri.

Preşedintele moldovean a transmis luni un mesaj public în care acuza partidele de stânga de a fi complotat cu Moscova, partidele care promovează uniunea euro-asiatică, evident făcând referire la forţele politice conduse de Igor Dodon şi de Renat Usatîi.

Nicolae Timofti le-a cerut moldovenilor să voteze pentru ca Republica Moldova să îşi poată continua parcursul proeuropean şi a subliniat momentul istoric pe care îl trăieşte acest popor, moment care nu trebuie ratat, spune preşedintele.

Dan Dungaciu explică ceea ce se poate citi printre rânduri în avertismentul preşedintelui Republicii Moldova şi subliniază că încercările Rusiei de destabilizare şi de menţinere a Moldovei în zona gri sunt mai mult sau mai puţin subtile. În mod evident, susţine profesorul Dungaciu, Rusia face în Moldova ceea ce a făcut în Ucraina, însă nu prin forţa armelor, ci a unor instrumente politice pe care le-a finanţat şi care răspund comenzilor ei, forţe care au un electoral al lor, prorus.

Într-un gest neobişnuit de bunăvoinţă, Serviciul Federal de Migrație de la Moscova a anunţat, la începutul lunii, că imigranții moldoveni care au depășit termenul legal de ședere se pot întoarce în Republica Moldova între 5 și 30 noiembrie, fără teamă că vor fi împiedicați să revină în Rusia.

Profesorul Dungaciu vede în asta sâmburele unor potenţiale revolte de stradă. “Moscova este foarte generoasă, îi lasă acum să se întoarcă acasă să voteze, la rugămintea lui Dodon. S-ar putea să facă asta pentru a produce manifestaţii gen contra-Maidan”, spune analistul.

Chişinăul evaluează numărul acestora la 300.000, Moscova la 700.000. Dacă doar 100.000 s-ar întoarce în Republica Moldova ar putea crea o masă critică de protestatari antieuropeni. “Dacă va câştiga coaliţia proeuropeană, ei vor putea ieşi în stradă, nemulţumiţi de politica de până acum a guvernului şi cu argumentul că ruşii vor impune vize, că Moscova impune embargouri, iar ei nu vor mai putea să plece să muncească acolo şi că vor muri de foame”, explică Dan Dungaciu acest scenariu.

  • Partidul Comuniştilor a devenit frecventabil

Partidul Comuniştilor şi-a schimbat poziţia destul de des, remarcă Paul Ivan: au început procesul de apropiere de UE, apoi s-au oprit. Iar acum, când Acordul de Asociere cu UE a fost ratificat în parlamentul de la Chişinău, PCRM nu s-a opus: parlamentarii comunişti au ieşit din sală, de la vot, însă nu au votat împotriva, remarcă expertul.

Retragerea spre centru a comuniştilor îi face frecventabili, spune şi Dan Dungaciu. La Chişinău începe să se vorbesască din ce în ce mai mult despre o “guvernare fără extremişti”, de ambele părţi ale spectrului politic. Cei de stânga sunt partidele lui Dodon şi Usatîi, cei de dreapta sunt liberalii lui Mihai Ghimpu, singurul partid proromânesc şi care are în program aderarea la NATO, o temă riscantă în Republica Moldova.

Profesorul Dungaciu mai avansează o idee: sprijinirea extremiştilor de stânga de către Moscova, una făţişă şi evidentă ar fi putut avea chiar scopul de a-i face pe comunişti frecventabili pentru atragerea la guvernare.

Efectele asupra apropierii de UE ale unei largi coaliţii la Chişinău

Faptul că nimeni nu se atacă în campanie, lucru remarcat de analiştii consultaţi de cursdeguvernare.ro, poate fi un indiciu al precauţiei pentru ceea ce urmează să se întâmple după alegeri.

Eventuala cooptare a comuniştilor la guvernare ajută la constituirea unei majorităţi solide, capabile să aleagă, peste doi ani preşedintele şi să schimbe Constituţia.

Iar în privinţa parcursului european, “ar urma o blocare sau o implementare încetinită a Acordului de Asociere, depinde de câtă presiune va exercita Rusia”, crede Paul Ivan.

“În acest stadiu de dezvoltare a Republicii Moldova, traiectoria europeană nu este ireversibilă. Chişinăul este între două lumi. Orice „accident” major de parcurs poate scoate Moldova, temporar sau definitiv, de pe orbita europeană. Rusia, de exemplu, ar fi foarte interesată într-un asemenea scenariu, şi din păcate pentru statul moldovean are şi parteneri locali în acest demers”, spune şi profesorul Valentin Naumescu.

Este o opinie împărtăşită parţial de Nicu Popescu, expertul EUISS. “Însă relaţia UE-Moldova are mai multe aspecte care vor lega orice guvern de la Chişinău de spaţiul european”, spune acesta. Şi aduce ca argumente

  • realităţile economice – faptul că, în ultimul deceniu, jumătate din comeţul extern al Moldovei a revenit UE şi doar 20% Rusiei, locurile de muncă depind îna mai mare parte de UE şi Moldova este mai dependentă de UE decât de Rusia
  • ratificarea Acordului de Asociere – care este deja o realitate juridică între UE şi Moldova şi este “un scut în faţa integrării eurasiatice”

Expertul moldovean nu vede plauzibil scenariu în care un guvern ostil UE să denunţe Acordul de Asociere. “Asta ar duce la o implozie a celei mai importante relaţii economice pe care o are Moldova şi, la drept vorbind, nu cred că vreunul dintre politicienii moldoveni ar fi gată să comită acest suicid economic”, argumentează el.

Poate tocmai de aceea Dan Dungaciu califică scenariul unei mari coaliţii la Chişinău drept “cea mai mare perversitate”: se vor evita mişcările de stradă şi ale dreptei, şi ale stângii, Moldova va beneficia de acordurile încheiate cu UE, dar nu merge spre inergrarea în UE, pentru că nici UE nu îşi doreşte asta.

“Şi nici ruşii nu vor merge mai departe. Vor obţine astfel aici ceea ce au obţinut în Ucraina cu armele. Dacă ştiu că sunt comunilştii la guvernare, ştiu că aceştia vor bloca reformele şi vor avea suficiente instrumente să o facă”, spune profesorul Dungaciu.

Publicat la data de 25.11.2014 .

Un raspuns

  1. Pribeagul
    25.11.2014, 7:48 pm

    Problema unirii pare a lipsi complet, fapt condamnabil, din agenda guvernantilor romani. Ea trebuie facuta. A o amina inseamna a prelungi nejustificat suferinta romanilor din teritoriile rapite Romaniei de URSS.

    Avind in vedere istoria, adica trecutul, si mersul actual al lumii, adica actualitatea, ce-i face pe romanii din RM sa rataceasca inca in pustie, ce-i opreste sa voteze un patrid cu optiuni romanesti ferme?

Lasa un comentariu


DIN ACEEASI CATEGORIE

Marin Pana

Tomografia sistemului de Sănătate: Aparatura medicală în România – ”decât mult și fără rost, mai bine puțin și prost”

România este statul membru UE în care se regăsesc cele mai puține și cel mai prost utilizate aparate de imagistică medicală, potrivit datelor publicate...Citeste mai departe »

Marin Pana

O analiză: Ce înseamnă, de fapt, Brexitul. Atât pentru economia UE cât și pentru britanici

Ieșirea Marii Britanii din Uniunea Europeană, prescurtat Brexit, va duce la scăderea PIB-ului UE cu circa o șesime dar va mări semnificativ excedentul balanței...Citeste mai departe »

Marin Pana

Salariul mediu brut a trecut de 3000 de lei: dispunerea câștigurilor pe domenii de activitate

Câștigul salarial mediu brut anunțat de INS pentru luna noiembrie 2016 a depășit pragul psihologic de 3.000 de lei cu cinci lei, după ce...Citeste mai departe »

Marin Pana

Atenție la industrie! Și mai ușor cu redistribuirea unei creșteri prezumate – să ne uităm la Germania

Într-o perioadă în care toată atenția s-a concentrat publică s-a canalizat asupra redistribuirii beneficiilor unei creșteri economice robuste, prezumate a veni de la sine,...Citeste mai departe »

Marin Pana

Premieră istorică: ponderea salariului a depășit 60% din venituri. Unde s-au dus banii economisiți la alimente

Datele publicate de INS pentru trimestrul III 2016 arată că veniturile românilor au ajuns la nivelul de 1.125 lei lunar pe persoană și 2.927...Citeste mai departe »
Valute 234:
4.4973 lei
4.1880 lei
5.2215 lei

OPINII & EDITORIAL

Valentin Naumescu / Inaugurarea erei Trump: un discurs pentru neliniștea noastră. S-ar bate oare acest președinte pentru noi?

Valentin Naumescu

Puncte cheie: 20 ianuarie 2017. S-a intrat oficial în era Trump, deschisă de votul americanilor din 8 noiembrie 2016 și făcută posibilă de un...Citeste mai departe »

Radu Crăciun / De capul nostru sau cu un frate mai mare ?

Radu Crăciun

Stiti, acela de la care poti acumula experienta de viata mult mai repede decat a facut-o el, evitand greselile lui. Acela care te ia...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Mocirla statului de drept și inflexiunea istorică: Justiția, de la prestări Servicii la servicii Anticorupție

Cristian Grosu

Azi, în ianuarie 2017, România se află într-un nou – și foarte mare, poate cel mai mare – impas, care-i afectează atât funcționarea pe...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / Brexit, Frexit, Grexit, Nexit. Mai poate fi oprită dezintegrarea europeană?

Valentin Naumescu

Puncte cheie: Geert Wilders şi Partidul Libertăţii din Olanda (PVV), de extremă dreapta, vor câştiga alegerile generale din 15 martie a.c. (greu de crezut...Citeste mai departe »

Îndatorarea României cu încă 24-30 miliarde de euro în următorii 4 ani se joacă chiar acum

Cristian Tudorescu

Mediul economic asteapta cifrele de buget pe 2017 si estimarile de crestere economica pe care se bazeaza Guvernul. Cel mai simplu lucru este sa...Citeste mai departe »

Gabriel Biriș / Unde ducem (sau unde o duce cine-o duce) legislația fiscală?

Gabriel Biris

Printr-o mișcare fulger, în ședința de guvern de vineri, 6 ianuarie, guvernul a aprobat o ordonanță de urgență (OUG 3/2017) de modificare a Codului...Citeste mai departe »

Valentin Lazea / Următoarea provocare pentru elitele României

Valentin Lazea

Primul deceniu petrecut de România în interiorul Uniunii Europene a fost un succes incontestabil, aşa cum o arată numeroase analize recente. Chiar dacă inegalitatea...Citeste mai departe »

Andreea Paul / Nivelul sărăciei crește în România “proporțional” cu creșterea instrumentelor de asistență socială

Andreea Paul

Sărăcia extremă și sărăcia relativă, raportată la nivelul mediu de trai românesc, au crescut în România în pofida creșterii economice din ultimele două decenii....Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Guvernul mâinilor stângi și România lui

Cristian Grosu

Există doi nominalizați – care deseară vor deveni, împreună cu toată echipa, miniștri – care Nu au pur și simplu ce căuta în acest...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / Criza Uniunii Europene și a ordinii globale: cutremurele din 2016 anunță un tsunami în 2017?

Valentin Naumescu

Puncte cheie: 2016 a fost deja denumit, în presa internațională, „annus horribilis” pentru Uniunea Europeană, având în epicentrul crizei mult discutatul Brexit din 23...Citeste mai departe »

Cristian Diaconescu / Reorganizarea securității militare în Europa: alternativa la confruntare

Cristian Diaconescu

La iniţiativa Germaniei, 14 state europene au susţinut o declaraţie prin care solicită acordul Comunităţii Internaţionale privind iniţierea unor discuţii preliminare cu Rusia vizând...Citeste mai departe »

Radu Crăciun / Războiul secolului care ne va defini viitorul

Radu Crăciun

Traim intr-o lume din ce in ce mai complexa, mai agitata, mai instabila si mai impredictibila. In ultima instanta, din ce in ce mai...Citeste mai departe »

Aurelian Dochia / Retribuirea în sectorul public: trei anomalii și o soluție

Aurelian Dochia

Retribuirea în sectorul public este una din temele prioritare cvasi-permanente ale agendei politice iar anul 2016 este un exemplu perfect. Guvernul tehnocrat a moștenit...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Păcatele strategiilor românești: Un program de guvernare pentru siguranța națională

Cristian Grosu

Cu cele 51 (și cu cea care se pregătește acum, 52) de strategii de dezvoltare a României din ultimul deceniu – toate realizate la...Citeste mai departe »

Daniel Dăianu / Inflația (deflația) și credibilitatea băncilor centrale; de ce s-a recurs la ”relaxare cantitativă”?

Daniel Daianu

Expectatiille inflationiste au un rol major in mersul inflatiei si conduita bancilor centrale. Guvernatorul Bancii Centrale a Irlandei, Philip Lane, afirma ca nu trebuie...Citeste mai departe »

Guvernare cu faţă umana

Cristian Grosu

Cristian Grosu / Când lumea merge mult mai repede decât oamenii. De la generația Flower Power la generația Flower Power

Rândurile de mai jos nu sunt despre alegerile din SUA : ele se bizuie, însă, pe acest exemplu și țin de un fir care...Citeste mai departe »

De interes

sigle Centrul de Resurse Juridice Centrul Român de Politici Europene Expert Forum Institutul pentru Politici Publice Pro Democrația România Curată Societatea Academică Română