Aderarea la euro / Al 7–lea criteriu: Poate România fără ”ocaua mică” ?

de Marin Pana | 22.2.2015 .

aderarea la euroAdoptarea euro, dincolo de cele cinci criterii economice (îndeplinite pentru moment) plus unul juridic (la care mai avem câte ceva de lucru) are o latură mai puțin discutată.

Admițând că toate cerințele vor putea fi îndeplinite și vom fi acceptați în clubul euro, suntem în stare să gestionăm constrângerea unei monede puternice și să ne ajustăm traiul după rezultatele economice reale ?

Cum s-ar spune, făcând trimitere la vremea lui Moș Ion Roată, ar trebui să ne descurcăm și fără posibilitatea de a folosi ”ocaua mică”. În termeni tehnici, populația ar trebui să accepte, pe lângă beneficiile de a nu mai plăti degeaba comisioane ”de risc valutar” pentru case, mașini sau călătorii în străinătate, și posibilitatea tehnică a așa-numitei ”devalorizări interne.

Tentația de a reduce cât mai rapid decalajul existent între nivelul nostru de trai și media Zonei Euro ne-ar putea spori riscurile de a adopta pentru perioade limitate măsuri de austeritate. Măsuri pe termen scurt necesare pentru a relansa competitivitatea pe termen mediu și lung și pentru a echilibra indicatorii macroeconomici aferenți unei creșteri stabile și solide.

Desigur, asta ar însemna o adevărată revoluție în mentalitate, chiar și pentru cetățenii europeni deja intrați în Zonă. Precum și o mișcare în plan mental similară cu tentativa de a eradica pilele sau șpăgile și de a utiliza ceea ce în termeni anglo-saxoni se numește ”the high road” (drumul mai anevoios al virtuții în obținerea foloaselor urmărite).

Printre avantajele adoptării euro s-ar număra eliminarea costurilor de conversie, suportate de către firme dar și din buzunarele fiecăruia atunci când facem achiziții sau plătim rate denominate în euro. Practic, îndeobște nu realizăm că achităm undeva la 2% în plus atunci când achităm rata la casă, avansul la mașină sau excursia în Occident.

De altfel, calculul DAE, dobânda anuală efectivă la un credit, nici nu ține cont de modalitatea de procurare a sumei în valută necesare plăților efectuate de către cei care obțin câștiguri în lei (în treacăt fie spus, cei care au salariul trecut în contract în euro primesc, îndeobște, tot lei dar se utilizează cursul comunicat de BNR).

Din moment ce salariul lor fluctuează după raportul dintre leu și moneda unică europeană, iar aceasta ar deveni și moneda utilizată de către toți angajații, de ce nu s-ar accepta și ideea flotabilității ( desigur, strict controlată, pentru a preveni abuzurile) salariului după cum dictează productivitatea muncii și necesitățile de competitivitate externă ?

Simetric, și valoarea pensiei plătite de către stat beneficiarilor (care îndeplinesc sau, cei mai mulți, nu stagiul de cotizare și au atins sau, cei mai mulți, nu au atins vârsta legală de pensionare) ar putea să ”floteze” după ”cotația” punctului de pensie. Oricum drepturile de pensie se calculează ca punctaj relativ la contribuțiile celorlalți pe parcursul perioadei de activitate și nu în sume absolute cum crede justiția.

Altminteri, experimentul grecesc al forțării intrării în Zona Euro și al distribuirii pe termen lung de foloase bazate pe rezultate ( și acelea nu tocmai certe, dar asta este o altă discuție) de moment, ne-ar spune să nu ne ducem acolo. Decât dacă putem admite și suporta eventualitatea ”devalorizării interne”. Adică reducerea salariilor și pensiilor expandate artificial în raport cu un reper solid.

Din păcate, și natura umană și experiența noastră relativ recentă ne împing spre a prefera valorile nominale, cu cifre cât mai mari chiar dacă sunt urmate de valute mici. La aproape zece ani de la tăierea a patru zerouri și trecerea la leul nou (ron, cum îi spun unii), până și unii dintre cei care au muncit pe vremea lui Ceaușescu continuă să discute în milioane de lei, deși și-au luat leafa la nivel de mii de lei.

Nici măcar faptul că de cinci ani leul s-a stabilizat la un nivel de patru și ceva pentru un euro, nu-i convinge. De aceea, dincolo de partea tehnică a criteriilor și măsurilor de acoperire a necesarului de numerar, preschimbare etc. (tot în treacăt, merită amintit că bancnotele pe care le utilizăm acum au deja dimensiuni de cupiuri în euro, pentru a ușura tranziția) ar trebui să facem și o pregătire din timp a mentalului colectiv.

Trecerea la euro a fost asumată de România încă din momentul când a semnat tratatul de aderare la UE, deci nu se pune problema DACĂ, ci numai CÂND vom adopta moneda unică europeană. De beneficiile multiple și certe în privința costurilor de tranzacționare și a libertății de mișcare în spațiul unic (inclusiv din perspectivă bancară) nu are rost să ne îndoim.

Singura problemă este să ne convingem că putem face două lucruri :

Primul, că nu vom evolua decât în sus pe partea de creștere economică (chiar și mai puțin în fiecare an, dar, mai important ar fi să păstrăm trendul).
Al doilea, și dacă (nu neapărat din vina noastră exclusivă) ne vom confrunta cu un moment de criză, vom putea să-l gestionăm rațional.

Publicat la data de 22.2.2015 .

Lasa un comentariu


Eurobarometru / Românii – cei mai favorabili adoptării euro

Cel mai recent Eurobarometru al Comisiei Europene arată că românii sunt cei mai favorabili adoptării euro dintre toate națiunile rămase deocamdată în afara Eurozonei....Citeste mai departe »

România în contextul UE – deficit, datorie publică și repartizarea cheltuielilor

Date complete pe 2013 – pentru a putea evalua cum se gestionează România în comparație cu alte state din UE : deficitul public a...Citeste mai departe »

Inflația anuală – stabilizată spre limita de jos a intervalului țintit de BNR

Potrivit datelor oficiale comunicate de Institutul Național de Statistică, prețurile au crescut în luna octombrie 2014 cu 0,19% față de luna anterioară dacă luăm...Citeste mai departe »

Estimarea de inflație – scădere rapidă spre încadrarea în Maastricht și stabilizare. Motive și efecte

Pe parcursul acestui an, estimările prvind inflația pe 2014 și 2015 au coborât rapid, ajungând în prezent la 1,5% pentru anul în curs și...Citeste mai departe »

BNR: Subsidiarele din România ale băncilor testate de BCE au capitalizare suficientă

Subsidiarele din România ale băncilor europene care au fost supuse testelor de stres derulate de Banca Centrală Europeană (BCE) în colaborare cu Autoritatea Bancară...Citeste mai departe »

Documente / 25 de bănci au picat testele de stres ale BCE și EBA. Rezultatele complete ale evaluărilor. Capitalizare, termene, soluții.

25 de bănci din euroland, dintre care 5 care activează şi în România, nu au reuşit să treacă testul de stres al Băncii Central...Citeste mai departe »

Aproape 80% dintre polonezi nu susţin adoptarea monedei euro

Mai mult de 76% dintre polonezi se opun adoptării monedei euro, o arată un sondaj făcut public marţi. Preşedintele Bronislaw Komorowski crede că Polonia...Citeste mai departe »

Statele zonei euro şi-au trimis bugetele la analiza Comisiei Europene. Planuri și fricțiuni cu Italia și Franța

Comisia Europeană începe de miercuri analiza oficială a bugetelor statelor din zona euro. 15 octombrie a fost data limită până la care statele care...Citeste mai departe »

BCE lansează programul de credite ieftine adresat băncilor europene

Banca Centrală Europeană (BCE) va începe, joi, să acorde credite ieftine băncilor din zona euro. Potrivit Financial Times, programul de împrumuturi prin care băncile...Citeste mai departe »

Pe fondul scăderii prețurilor, avem diferențe mari între inflația de uz intern și cea de uz extern. Cum facem ?

Dacă raportarea se face pentru ultimele 12 luni, respectiv față de august 2013, valorile IPC și IAPC diferă din nou destul de mult. IPC...Citeste mai departe »

Mugur Isărescu cere o lege pentru ca aderarea la euro să fie ferită de politicile electorale

Guvernatorul Mugur Isărescu consideră că România îndeplineşte toate criteriile de aderare la euro, dar ţinta convenită politic, de 1 ianuarie 2019, ar trebui cuprinsă...Citeste mai departe »

Titlurile de stat – variantă de plasament în perspectiva trecerii la euro

Randamentele plasamentelor pe termen mediu și lung (de la cinci ani în sus) în titluri de stat au ajuns la circa 4% – 5%,...Citeste mai departe »

Eurostat: Datoria guvernamentală raportată la PIB- România şi celelalte state din UE

România a înregistrat în primul trimestru din 2014 o datorie guvernamentală de 39,1% din PIB, a cincea cea mai scăzută procentual din UE. Potrivit...Citeste mai departe »

Aderarea la euro/ Mugur Isărescu: “Criteriile nominale nu pot fi atinse fără stabilitatea financiară şi competitivitate ridicată”

Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a declarat joi că la nivel politic există consens că aderarea României la euro ar putea avea loc în 2019...Citeste mai departe »

Studiu Erste: Anul 2019, avansat de guvern pentru adoptarea euro – ”foarte ambiţios”, mai realist un termen după 2021

Obiectivul României de a adera la zona euro în 2019 este “foarte ambiţios”, însă o dată realistă ar fi după 2021, potrivit experţilor Erste...Citeste mai departe »

Data țintă de adoptare a euro stabilită de guvern: 1 ianuarie 2019. Reacţia Guvernatorului BNR

Obiectivul de adoptarea monedei unice europene în 2018 – 2019 nu este în afara realităţii, dar are nevoie de un consens politic puternic şi...Citeste mai departe »

Aderarea la Eurozonă, în viziunile lui Daniel Dăianu și Valentin Lazea: ”Cât mai repede” vs. ”Cifrele arată că peste vreo 10 ani”

România ar trebui să grăbească procesul de aderare la euro și, împreună cu Bulgaria să adere cât mai rapid la spațiul Schengen având în...Citeste mai departe »

Inflația din România – între mit și realitate: Prețurile românești în contextul statelor UE

Inflația anuală consemnată în România pentru 2013 după metodologia unică europeană a fost de 1,3%, sub valoarea de 1,55% anunțată conform metodologiei naționale de...Citeste mai departe »

Mugur Isărescu: PIB-ul pe locuitor ne ține departe de aderarea la euro

Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a declarat că România are nevoie de încă zece ani pentru a ajunge la 60% din media UE a PIB/locuitor,...Citeste mai departe »

Economistul-şef Raiffeisen: România are nevoie de 20-30 de ani pentru aderarea la zona euro potrivit convergenţei reale

România are nevoie de o perioadă de 20-30 de ani pentru aderarea la zona euro din perspectiva convergenţei reale, însă din punct de vedere...Citeste mai departe »