marți

16 aprilie, 2024

31 octombrie, 2023

În trimestrul al treilea economia zonei euro s-a contractat cu 0,1% față de trimestrul al doilea, sub așteptările de creștere zero. Aceasta este prima scădere a PIB-ului după T2 2020 din timpul pandemiei de Covid.

Se constată diferențe mari între datele publicate marți de Eurostat pentru statele membre ale zonei euro, de la -2,5% în cazul Lituaniei până la +0,5% în Belgia.

Dintre economiile mari, Spania a avut un rezultat de +0,3% și Franța +0,1% (trimestru la trimestru), în timp ce cea mai mare economie europeană, Germania, a anunțat luni că a înregistrat o scădere a PIB-uliui de -0,1% în T3/2023.


În plus, inflația din zona euro a scăzut la cel mai de jos nivel din ultimii doi ani, pe măsură ce economia blocului s-a contractat în urma creșterii fără precedent a ratelor dobânzilor decisă de Banca Centrală Europeană.

Prețurile de consum în zona euro au crescut cu 2,9% în octombrie, în scădere de la 4,3% luna precedentă și sub estimarea mediană de 3,1% rezultată dintr-un sondaj Bloomberg în rândul economiștilor.

Economiștii de la Rabobank au scris într-o notă după comunicatul Eurostat că ei consideră că zona euro a intrat într-o ușoară recesiune tehnică în semestrul al doilea al anului, urmată începând de anul viitor de o revenire lentă.

„Deși este dificil de precizat cu exactitate efectul, fără îndoială, costurile mai mari generate de dobânzile ridicate ar trebui să stopeze creșterea. În același timp, probabil că va fi o anumită relaxare pe piața muncii, dar ne așteptăm ca structural, aceasta să se mențină tensionată”, se arată în nota băncii.


Această combinație de factori limitează contracția economică (din moment ce gospodăriile își pot susține consumul) dar și plafonează creșterea economică, deoarece companiile întâmpină dificultăți să găsească mână de lucru calificată.

Este puțin probabil ca cererea externă să crească substanțial și să sprijine revenirea pe creștere a zonei euro, deorece economia se află în dificultate iar din partea SUA se așteaptă o scădere în următoarele două trimestre.

Inflația scade mai rapid decât se anticipa

Cu toate acestea, economiștii avertizează că există mari riscuri ca situația să se deterioreze puternic: cel mai evident este escladarea conflictului din Orientul Mijlociu, care ar putea duce la prețuri mult mai mari la energie.

Impactul economic al scumpirilor la capitolul energie ar fi mult mai grav decât precedent. Guvernele nu mai dispun de același spațiu fiscal pentru a amortiza șocul scumpirii, din cauza costului crescut al împrumuturilor, iar majoritatea consumatorilor nu se mai pot baza pe economiile din perioada pandemiei.

În același timp, companiile sunt, de asemenea, într-o situație mai proastă pentru a face față unui nou șoc al scumpirii energiei. Acestea se confruntă deja cu costuri de finanțare semnificativ mai ridicate și cu cheltuieli în creștere legate de forța de muncă, iar încetinirea economiei nu va permite probabil să poată transfera aceste majorări de costuri în preț.

Prin urmare, efectul economic al unui nou șoc energetic ar putea fi sensibil mai mare.

PIB-ul comunicat de Eurostat este în contrast puternic cu SUA, care săptămâna trecută a raportat un avans puternic între iulie și septeptembrie, reușind în același timp să tempereze inflația, dar cu toate acestea, euro se apreciază neașteptat în raport cu dolarul american.

De ce se apreciază euro?

Încetinirea creșterii prețurilor a fost mai puternică în septembrie și octombrie, în ciuda prețurilor ridicate pentru petrol și a majorărilor salariale, ceea ce sporește încrederea că inflația revine încet sub control.

Scăderea din octombrie de la 4,3 în septembrie la 2,9% a fost determinată în principal de efectul de bază ale prețurilor ridicate ale energiei de anul trecut, însă și inflația de bază continuă să scadă. Creșterea prețurilor de la o lună la lună nu a fost comunicată de Eurostat, dar un calcul rapid sugerează că prețurile bunurilor au crescut în termeni anualizați cu mult sub 2% în octombrie, în timp ce prețurile serviciilor au stagnat în jurul valorii de 3,5%, anualizat. Î

n timp ce inflația ridicată a serviciilor rămâne o preocupare, aceste date înseamnă că inflația de bază anuală – în prezent la 4,2% – va avea probabil o tendință descrescătoare în următoarele luni. Mai ales că întreprinderile nu indică noi creșteri a prețurilor la poarta fabricii.

Însă BCE va fi îngrijorată în continuare de creșterea salariilor, care în termeni reali este pozitivă și se accelerează rapid.

De aceea nu trebuie să ne așteptăm la o reducere a dobânzilor prea curând, cel puțin până în iunie, anul viitor. Iar dobânda ridicată susține cursul euro la un nivel mai ridicat în raport cu dolarul american pentru care se anticipează dobânzi mai reduse.

***

Articole recomandate:

citește și

lasă un comentariu

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

toate comentariile

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

articole categorie

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: