Comisarul european pentru justiție, Viviane Reding, a propus crearea unui serviciu european de informații care să poată fi capabil să facă față Agenției Naționale de Securitate a SUA (NSA), inițiativă ce se dorește a fi un răspuns la presupusele operațiuni de spionaj cibernetic desfășurate de Statele Unite împotriva instituțiilor comunitare și cetățenilor europeni, consemnează agenția EFE.
“Cu un serviciu european de informații, precum cel pe care-l propun să fie creat la orizontul anului 2020, Europa va putea să vorbească pe o singură voce. NSA are nevoie de o contrapondere”, a declarat Viviane Reding într-un interviu acordat agenției spaniole de presă, preluat[ de AGERPRES.
Referindu-se la tensiunile din relația cu SUA, determinate de interceptările efectuate de serviciile secrete americane, ea a afirmat că acum “Statele Unite trebuie să ia măsuri pentru a recâștiga încrederea Europei”, lucru pe care l-a precizat și în timpul vizitei efectuate săptămâna trecută la Washington. Comisarul european a cerut administrației americane să adopte rapid o legislație pentru a apăra dreptul la viață privată, reamintind că aceasta este o promisiune formulată de președintele Barack Obama în timpul campaniei electorale de anul trecut.
În opinia vicepreședintei Comisiei Europene, după aprobarea directivei privind protecția datelor comunitare, probabil înaintea alegerilor europarlamentare, va fi momentul potrivit pentru începerea negocierilor pentru un acord vizând cooperarea între serviciile secrete din statele UE.
Ea a subliniat importanța acestei directive, care va aduce la zi măsurile de protecție a datelor în era internetului și a rețelelor de socializare, actuala legislație în domeniu datând din anul 1995, când internetul nu era un mijloc de comunicare în masă. Conform noii reglementări, operatorii extracomunitari care desfășoară activități în UE vor fi nevoiți să respecte normele de protecție a datelor, în caz contrar riscând amenzi ce pot ajunge până la 2% din cifra lor de afaceri.
Cât despre indiferența manifestată de opinia publică americană față de dezvăluirile privind operațiunile de spionaj masiv, Viviane Reding a pus-o pe seama “diferențelor fundamentale” existente în cultura vieții private pe cele două maluri ale Atlanticului. “În SUA este legal să procesezi date personale, cu excepția cazului când acest lucru este interzis în mod specific. În schimb, în Europa este interzis dacă nu se autorizează în mod special”, explică ea, precizând că s-a ajuns la această practică europeană în urma experienței dictaturilor, atât de dreapta, cât și de stânga.
Scandalul interceptărilor convorbirilor a milioane de europeni a fost declanșat de consultantul CIA Edward Snowden, în iunie. Scandalul a luat amploare la sfârșitul lunii octombrie când s-a aflat că o serie de lideri europeni în frunte cu cancelarul Angela Merkel au fost printre cele câteva milioane de cetățeni UE care au fost interceptați de NSA și CIA. Americanii s-au apărat tot cu lupta împotriva terorismului. Astfel, oficiali americani citaţi de Wall Street Journal au declarat că operaţiunile de interceptare a comunicaţiilor atribuite Agenţiei americane pentru Securitatea Naţională (NSA) în Franţa şi Spania au fost efectuate de serviciile de spionaj din ţările respective. „Interceptările efectuate de servicii europene de spionaj (…) erau transmise NSA”, ca parte a eforturilor de protejare a cetăţenilor de ameninţarea terorismului, au explicat oficialii americani.
Întrebată despre acordul de liber schimb aflat în curs de negociere cu Statele Unite, vicepreședinta Comisiei Europene s-a pronunțat ca protecția datelor să nu fie inclusă în această înțelegere, poziție exprimată și de comisarul european pentru comerț, Karel De Gucht.
Comisarul european pentru justiție, Viviane Reding, a propus crearea unui serviciu european de informații care să poată fi capabil să facă față Agenției Naționale de Securitate a SUA (NSA), inițiativă ce se dorește a fi un răspuns la presupusele operațiuni de spionaj cibernetic desfășurate de Statele Unite împotriva instituțiilor comunitare și cetățenilor europeni, consemnează agenția EFE.
“Cu un serviciu european de informații, precum cel pe care-l propun să fie creat la orizontul anului 2020, Europa va putea să vorbească pe o singură voce. NSA are nevoie de o contrapondere”, a declarat Viviane Reding într-un interviu acordat agenției spaniole de presă, preluat[ de AGERPRES.
Referindu-se la tensiunile din relația cu SUA, determinate de interceptările efectuate de serviciile secrete americane, ea a afirmat că acum “Statele Unite trebuie să ia măsuri pentru a recâștiga încrederea Europei”, lucru pe care l-a precizat și în timpul vizitei efectuate săptămâna trecută la Washington. Comisarul european a cerut administrației americane să adopte rapid o legislație pentru a apăra dreptul la viață privată, reamintind că aceasta este o promisiune formulată de președintele Barack Obama în timpul campaniei electorale de anul trecut.
În opinia vicepreședintei Comisiei Europene, după aprobarea directivei privind protecția datelor comunitare, probabil înaintea alegerilor europarlamentare, va fi momentul potrivit pentru începerea negocierilor pentru un acord vizând cooperarea între serviciile secrete din statele UE.
Ea a subliniat importanța acestei directive, care va aduce la zi măsurile de protecție a datelor în era internetului și a rețelelor de socializare, actuala legislație în domeniu datând din anul 1995, când internetul nu era un mijloc de comunicare în masă. Conform noii reglementări, operatorii extracomunitari care desfășoară activități în UE vor fi nevoiți să respecte normele de protecție a datelor, în caz contrar riscând amenzi ce pot ajunge până la 2% din cifra lor de afaceri.
Cât despre indiferența manifestată de opinia publică americană față de dezvăluirile privind operațiunile de spionaj masiv, Viviane Reding a pus-o pe seama “diferențelor fundamentale” existente în cultura vieții private pe cele două maluri ale Atlanticului. “În SUA este legal să procesezi date personale, cu excepția cazului când acest lucru este interzis în mod specific. În schimb, în Europa este interzis dacă nu se autorizează în mod special”, explică ea, precizând că s-a ajuns la această practică europeană în urma experienței dictaturilor, atât de dreapta, cât și de stânga.
Scandalul interceptărilor convorbirilor a milioane de europeni a fost declanșat de consultantul CIA Edward Snowden, în iunie. Scandalul a luat amploare la sfârșitul lunii octombrie când s-a aflat că o serie de lideri europeni în frunte cu cancelarul Angela Merkel au fost printre cele câteva milioane de cetățeni UE care au fost interceptați de NSA și CIA. Americanii s-au apărat tot cu lupta împotriva terorismului. Astfel, oficiali americani citaţi de Wall Street Journal au declarat că operaţiunile de interceptare a comunicaţiilor atribuite Agenţiei americane pentru Securitatea Naţională (NSA) în Franţa şi Spania au fost efectuate de serviciile de spionaj din ţările respective. „Interceptările efectuate de servicii europene de spionaj (…) erau transmise NSA”, ca parte a eforturilor de protejare a cetăţenilor de ameninţarea terorismului, au explicat oficialii americani.
Întrebată despre acordul de liber schimb aflat în curs de negociere cu Statele Unite, vicepreședinta Comisiei Europene s-a pronunțat ca protecția datelor să nu fie inclusă în această înțelegere, poziție exprimată și de comisarul european pentru comerț, Karel De Gucht.
Urmărește-ne pe Google News
