Premierul Viorica Dăncilă se întâlnește marți cu prim-vicpreședintele Comisiei Europene, Frans Timmermans – o încercare de ultim moment a autorităților de la București de a îmblânzi tonul discuțiilor care se vor purta miercuri în plenul Parlamentului European.
Premierul merge la Strasbourg însoțit de ministrul Justiției, care a anunțat deja luni seara că îi va cere lui Frans Timmermans să depășească „faza îngrijorărilor” și să discute punctual reproșurile la adresa României.
O abordare teoretic constructivă, dar care va pune partea română în mare dificultate din cauză că Frans Timmermans este poate oficialul european cu cea mai bună expertiză în domeniul Justiției Române.
În 2006, politicianul olandez este numit subsecretar de stat la Ministerul Afacerilor Externe, având ca responsabilitate majoră creșterea suportului european pentru integrarea statelor aspirante.
Din această poziție, Frans Timmermans a colaborat strâns cu miniștrii de Externe, Integrării Europene și ai Justiției din guvernul de la București în special pe dosarul Justiție, și cu aportul său a fost posibilă primirea României în UE la 1 ianuarie 2007.
”Să vă spun ce nu funcționează cu mine”: Argumentele cu care se vor confrunta Viorica Dăncila și Tudorel Toader
Frans Timmermans a explicat luni seară, foarte clar, la finalul ședinței de urgență a Comisiei LIBE, că tocmai fuga de detalii a partenerilor de dialog din România îl nemulțumește. Pasaje elocvente din alocuțiunea sa:
”Să vă spun mai întâi ce nu funcționează cu mine: de fiecare dată când sunt critici din partea Comisiei referitor la anumite legi, cei care apără ce se întâmplă se ascund în spatele poporului lor, spunând «dacă criticați legea îmi criticați țara, îmi criticați națiunea». Nu, criticăm propuneri de modificări legislative foarte concrete, despre care noi credem că ar fi un pas înapoi față de situația actuală în lupta anticorupție și în lupta pentru consolidarea justiției.
Pur și simplu nu funcționează cu mine…nu faceți asta, e un semn de slăbiciune, înseamnă că nu aveți alte argumente să combateți criticile noastre. Vă ascundeți în spatele națiunii, Am văzut prim-ministrul făcând asta, de curând, și văd asta din nou astăzi, în Comisie. Asta nu funcționează cu mine.
Încă un lucru care nu funcționează cu mine: să dai vina pe alții. Să spui, da, și alții fac asta, și alții fac asta…. Da, tot timpul mi se spune asta, dar acum vorbim despre România, despre lucruri specifice din România. Eu v-am prezentat unde consider că există probleme.
În al treilea rând: de ce avem un MCV? Pentru că la aderare, în 2007, am căzut de acord ca, pentru cele 2 state membre care au aderat la UE la data respectivă existau în continuare discrepanțe, niște lipsuri în ceea ce privește independența justiției, în combaterea corupției și așa mai departe, lucruri care trebuiau corectate. Pentru asta există MCV pentru România și Bulgaria. Cred în continuare că este cel mai bun instrument posibil pentru a ajuta România și Bulgaria- dar astăzi vorbim despre România- pentru a trasa un curs și pentru a putea evalua când Justiția este la un nivel suficient de soliditate, când progresele devin ireversibile. Asta nu înseamnă că am eliminat problemele în viitor, dar înseamnă că există mecanisme care să facă față oricăror probleme.
Mi se pare important să continuăm cu acest instrument. Trebuie să vă spun, și nu este nimic nou, am scris asta și în raportul de anul trecut: Nu vedem progrese! Vedem pași înapoi! Asta ne îngrijorează foarte mult. În introducerea mea, cred că am oferit cazuri foarte concrete. Și nu doar Comisia Europeană spune asta, este și GRECO, este și Comisia de la Veneția. Nu suntem singurii care spunem asta. Haideți să începem dialogul pe aceste puncte specifice, nu să ne emoționăm, să facem declarații generalizate. Asta face inclusiv guvernul român ca răspuns la ce zic eu… Bun, haideți să discutăm și să găsim soluții. Nu sunt mulțumit încă de progresele făcute dar vom continua să cooperăm pentru a găsi soluții.
În ceea ce privește protocoalele cu serviciile secrete. Chiar nu-mi dau seama cum poți folosite aceste protocoale, care da, într-adevăr, trebuie anchetate, făcute publice, ca o scuză pentru a justifica schimbări în legislație care ar limita lupta împotriva corupției? Eu nu văd legătura, dar dumneavoastră o faceți. Cu toții spuneți că nu, dar asta e legătura pe care o faceți…. Încă o dată, haideți să vorbim despre asta, să analizăm lucrurile împreună și să vedem dacă putem găsi o soluție.
Apoi, demonstrațiile. Se anchetează, să vedem care va fi rezultatul anchetei. Dar, imaginile le-am văzut cu toții… Și am văzut și mărturiile oamenilor de după. Nu sunt oameni pe care să-i definești drept huligani, sau oameni care ar avea probleme de ordine publică. Au fost protestatari pașnici. Dar, încă o dată, să așteptăm rezultatul anchetei și vom vedea.
În ceea ce privește referendumul și dreptul familiei. Să fim clari: UE nu are competențe în acest domeniu. Dreptul familiei este de competența statelor membre. Nu cred că cineva din această sală are vre-un dubiu față de poziția mea pe acest subiect, dar vreau să fac o observație de ordin general, nu doar în ceea ce privește România: Eu cred în valorile familiei – sunt soț, sunt tată, am 4 copii. Nu vreau însă ca valorile familiei să fie transformate în argumente pentru a justifica homofobia, sau pentru a justifica respingerea altor tipuri de familie. Nu decid eu dacă un stat deschide cuplurilor de același sex posibilitatea să se căsătorească. Să fim atenți ca acest lucru să fie folosit pentru a hrăni unii dintre demonii noștrii cei mai întunecați- ura față de minorități sexuale”,
Mai mulți europarlamentari români din S&D, ALDE dar și din PPE au luat parte la ședința extraordinară a comisiei care a avut un schimb de opinii cu prim-vicepreședintele CE, Frans Timmermans, privind situația din România.
Maria Grapini, Emilian Pavel, Renate Weber, Gabriela Zoană și Victor Boștinaru s-au străduit luni seară să explice că instituțiile UE nu tratează cu respect deciziile românilor sau că vrea să impună norme speciale României.
Urmărește-ne pe Google News
