Membrii Parlamentului European s-au reunit joi într-o sesiune plenară extraordinară pentru a discuta acordul la care a ajuns Consiliul European cu privire la următorul Cadru Financiar Multianual, urmând să adopte, tot joi, o rezoluție pe această temă.
Vicepreședinte al PPE, europarlamentarul român Siegfried Mureșan, explică joi, de la ora 13.00, rezoluția Parlamentului European, poziția Grupului PPE în negocierile care urmează și oportunitățile pe care Planul de revenire economică și alocările 2021-2027 le deschid pentru România.
- Principalele declarații:
- Toți banii obținuți pentru România în cadrul negocierilor sunt susținuți de Parlamentul European, nu sunt puși în discuție. PE nu se uită la anvelopele naționale, sumele sunt obținute definitiv
- PE dorește ca și marile proiecte europene sunt finanțate corespunzător, de exemplu, buresele Erasmus, bugetele pentru cercetare
- Este o negociere firească între Consiliu și Parlament, este firesc ca părțile să discute. Noi am susținut anvelopele naționale, acum vrem susținerea Consiliului pentru proiectele europene. Sunt convins că discuțiile se vor finaliza rapid și bine
- Ne dorim să facem pasul următor și să descriem mecanismul care să lege alocarea fondurilor de respectarea statului de drept. Parlamentul vrea să concretizeze acest mecanism, iar acesta să intre în vigoare odată cu Bugetul multianual, la 1 ianuarie 2021
- Pe bugetul UE există multe lucruri comune între grupurile din PE. Pentru PPE e important să investim în dezvoltare
- Prioritățile PPE sunt: politicile agricole, domeniile legate de viitor- sigurantă, mediu, cercetare/dezvoltare. Banii pentru Fondul European pe Sănătate, pentru a putea oferi servicii medicale de calitate, o prioritate absolută pentru PPE.
- Comisia a propus un plan de relansare de 750 miliarde de euro, Consiliul l-a aprobat, iar PE îl susține. Despre aceste 672 miliarde euro- Facilitatea de Redresare și Reziliență. Comisa a prezentat proiectul pe 27 mai, Guvernul a prezentat o lună mai târziu planul național. Între acestea există sinergie perfectă.
- În PE vom elabora o listă a tipurilor de proiecte care vor fi finanțate. Mă voi asigura că vom finanța infrastructura, digitalizarea, proiecte pentru un mediu mai curat. Vom veni cu o listă concretă, dar vom spune: nu vom permite ca banii europeni să contribuie la preluarea de intreprinderi de către Rusia sau China
- Creditele luate de Comisia Europeană vor trebui rambursate. Sunt 3 variante: să le plătească guvernele, să se plătească din bugetul UE. Nu sunt fezabile. A treia variantă e cea corectă: să generăm noi surse de venit. În acest moment sunt discuții, de exemplu, pentru introducerea unei taxe pe plasticul de unică folosință. Mai sunt în discuții, sunt posibile, alte taxe, alte variante, deocamdată nu avem acord pe aceste taxe.
- Indiferent de tipul de taxe pe care îl vom conveni, România va beneficia mai mult decât contribuie. Nu avem surse suplimentare de îngrijorare.
- Mecanismul de condiționare- în primul rând trebuie criterii clare, fără echivoc, când un stat de drept este periclitat. PE dorește ca blocarea fondurilor europene să poată fi făcută prin majoritate calificată în Consiliul UE.
- Atât bugetul UE cât și Planul de redresare vor intra în vigoare la 1 ianuarie 2021. Toate negocierile se vor finaliza până la 1 octombrie, fără discuție. Statele membre trebuie să își pregătească planurile, iar noi, la Bruxelles am învățat din greșelile trecutului, vom reduce birocrația și vom crea toate premisele pentru ca statele membre să poată accesa noile fonduri cât mai rapid, după 1 ianuarie.
- Sunt convins că în prima parte a anului viitor vom vedea primii bani sosind în România, care are la dispoziție 79,9 miliarde euro în următorii 7 ani
Semnalele dinspre Bruxelles arată că Parlamentul European este nemulțumit de reducerile majore pentru programele propuse care făceau parte din pachetul total de 1,82 miliarde de euro pentru buget și recuperare aprobat marți dimineață de șefii de stat și de guvern în cadrul Consiliului European.
Parlamentul mai dorește garanții mai clare cu privire la un mecanism de stopare a fluxului de fonduri bugetare către țările care încalcă statul de drept și mai multă certitudine cu privire la noile „resurse proprii”.
