Premierul Victor Ponta a confirmat sâmbătă, într-o declaraţie făcută presei în urma reuniunii de la Paris, a liderilor socialişti ai statelor UE, că a doua nominalizare a României pentru postul de comisar european este o femei şi a dat de înţeles că va fi variana aleasă de Jean-Claude Juncker.
Premierul a mai afirmat că nu au fost încălcare prevederile legii 373/2013 şi că odată atribuit portofoliul în CE, care va fi anunţat săptămâna viitoare de către preşedintele ales al Comisiei, propunerea României va fi audiată în parlamentul de la Bucureşti.
O femeie comisar din partea României
Premierul român şi-a argumentat trimiterea celei de-a doua variante de comisar european prin faptul că decizia de atribuire a unui portofoliu îi aparţine lui Jean-Claude Juncker. Totuşi, asta nu înseamnă că România nu are ca primă variantă agricultura şi pe Dacian Cioloş.
„Jean-Claude Juncker mi-a spus că păstrarea portofoliului agriculturii este foarte foarte puţin probabilă şi am discutat cu el pentru a obţine un portofoliu cât mai bun”, a afirmat prim ministrul, adăugând că ultima dintre numeroasele discuţii cu preşedintele ales al CE a avut loc vineri.
Victor Ponta a vorbit despre necesitatea ca noul executiv comunitar să aibă o structură conformă strategiilor de dezvoltare şi creştere economică a UE, dar şi o reprezentare echilibrată între bărbaţi şi femei.
Chiar dacă a confirmat că a doua variantă României este o femeie, premierul a refuzat să spună cine este aceasta. Sursele citate de presă o numesc însă pe Corina Creţu.
Prim-ministrul susţine că s-a respectat legea privind nominalizarea comisarului
Victor Ponta susţine că nu s-a încălcat legea 373/2013 privind nominalizarea comisarului european, nici macar când i s-a atras atenţia că legea vorbeşte despre persoana nominalizată, nu despre cea desemnată, adică cea care a obţinut funcţia, când sunt mai multe variante.
Articolul 19, alin 2 al legii 373/2013 stipulează: „Comisiile de specialitate ale Parlamentului vor audia persoana nominalizată de guvern pentru funcţia de membru al Comisiei Europene”.
Potrivit unor experţi consultaţi de cursdeguvernare.ro, prin comisii de specialitate se înţeleg cele de afaceri europene. Aceasta este procedura şi în alte ţări europene. Dacă ar fi şi alte comisii de specialitate, s-ar dezvălui prea devreme, atunci când nu este evident portofoliul ţintit, cum este cazul nominalizării lui Dacian Ciolos, preferinţa şi alternativa guvernului în negocieri.
Însă odată desemnat comisarul pe portofoliu, este va fi audiat de Parlamentul European. Ar fi cel puţin straniu, consideră experţii, să se pronunţe parlamentarii români asupra relevanţei planurilor la nivel european ale comisarului român, chiar dacă teoretic, parlamentele naţionale ar trebui să aibă un cuvânt de spus în afaceri europene.
Premierul Ponta a afirmat că, odată ce a trimis la Bruxelles corespondenţa privind numele persoanelor propuse de România pentru postul de comisar european, aceeaşi corespondenţă a fost transmisă şi preşedinţilor celor două camere ale Parlamentului.
toate declaraţiile premierului converg spre ideea că România nu va mai obţine portofoliul agriculturii şi că, cel mai probabil, comisarul european va fi cel de-al doilea nume trimis lui Jean-Claude Juncker.
Susţinere pentru Donald Tusk şi Federica Mogherini
În privinţa celorlalte două poziţii ai căror ocupanţi trebuie decişi sâmbătă, la Consiliul European, premierul Victor Ponta a afirmat susţinerea guvernului român pentru Federica Mogherini, pentru funcţia de Înalt Reprezentant pentru politica externă a UE, şi pentru premierul polonez Donald Tusk, în funcţia de preşedinte al Consilului European.
Mogherini, actual ministru de externe al Italiei, din familia politică a socialiştilor, este considerată de premierul Ponta „o persoană tânără, ce poate reprezenta o ţră importantă în UE şi calificată pentrureprezentarea politicii externe a Uniunii.
În privinţa premierului Donald Tusk este bine cunoscută apropierea celor doi şefi de guvern, care în repetate rânduri au clamat o relaţie de apropiere şi bună colaborare, chiar dacă fac parte din familii politice diferite.
Prin urmare, Victor Ponta a afirmat că – „trecând peste familiile politice” – îl susţine pe omologul polonez, cu atât mai mult cu cât reprezintă Noua Europă şi astfel interesele flancului estic al UE vor fi susţinute şi bine reprezentate.
Precauţie în abordarea militară a situației din Ucraina
Premierul Victor Ponta a afirmt că guvernul român condamnă implicarea evidentă a Rusiei şi psrijinul pe care îl acordă separatiştilor din Ucraina şi că susţine toate tipurile de sancţiuni care vor fi decise la nivel european şi internaţional.
Premierul a avertizat însă asupra declaraţiilor de la Bucureşti referitoare la sprijin militar acordat Ucrainei. „Am spus foarte clar, pentru că am fost întrebat, că în acest moment, ideea unei intervenţii militare din partea României, a UE şi NATO trebuie tratată cu foarte mare precauţie. Orice fel de declaraţii de la Bucureşti privind sprijin militar şi intervenţii nu a fost discutată în Guvern, În parlament şi sunt doar declaraţii politice”, a afirmat premierul.
Victor Ponta a mai spus că există o poziăie unitară în europa de sprijin pentru Ucraina, dar şi o foarte mare precauţie când vine vorba despre sprijin militar.
Afirmaţiile premierului vin în replică la declaraţiile preşedintelui Traian Băsescu de vineri şi sâmbătă, când a spus că va cere Consiliului European să sprijine cu tehnică militară letală Ucraina.
„Cred că trebuie să se depăşească faza bunelor intenţii. Armata ucraineană s-a săturat de căşti şi echipaente neletale”, a afirmat preşedintele Băsescu. Acesta crede că UE şi NATO trebuie să acţioneze la fel ca Federaţia Rusă: să pună la dispoziţia armatei Kievului „orice mijloace care pot fi disponibilizate”, în această luptă care devine inegală.
Pe de altă parte, premierul Ponta a spus că „poziţiile domnului Băsescu sunt personale„.
Urmărește-ne pe Google News
