Comisia Europeană a emis miercuri setul de îndrumări cu privire la ce pot face statele membre pentru a-și proteja terenurile agricole de amenințări precum speculații excesive ale prețurilor și concentrarea proprietății.
România este în mod special interesată de aceste măsuri, fiind printre țările foarte afectate de cele două fenomene. De aproape doi ani, autoritățile discută modificarea Legii 17/2014 privind unele măsuri de reglementare a vânzării-cumpărării terenurilor agricole situate în extravilan. S-a constituit și o comisie la Ministerul Agriculturii, dar încă nu s-a ajuns la un proiect definitiv care să fie trimis Parlamentului.
Statele membre ale UE au dreptul de a limita vânzările de terenuri agricole pentru a conserva comunitățile agricole și pentru a promova agricultura durabilă, precizează Comisia.
Pe de altă parte, soluțiile naționale trebuie să respecte legislația UE, în special normele privind libera circulație a capitalului, atrage atenția executivul blocului comunitar.
Îndrumările arată ce pot face statele membre pentru a respecta echilibrul dintre cele două aspecte.
Statele membre pot decide măsuri pentru controlarea vânzărilor de terenuri agricole, impunând restricții considerate acceptabile de către Curtea de Justiție a Uniunii Europene:
- autorizațiile prealabile acordate de autoritățile naționale pentru achiziționarea de terenuri
- limitarea dimensiunilor terenurilor care pot fi cumpărate
- introducerea dreptului de preempțiune pentru anumite categorii de cumpărători (agricultori locali, vecini, coproprietari și statul)
- prețuri de intervenție ale statului
Nu sunt acceptate restricțiile discriminatorii, cum ar fi precondițiile referitoare la rezidență.
De asemenea, sunt nelegale restricțiile disproporționate privind investițiile transfrontaliere. Sunt considreate disproporționate, pe baza jurisprudenței:
- impunerea condiției ca cel care cumpără terenul să se ocupe chiar el de exploatarea agricolă
- interdicția ca firmele să cumpere teren
- obligativitatea deținerii unor calificări în domeniul agricol ca o precondiţie pentru achiziţionarea terenului
State atenționate de Comisie că au introdus reglementări restrictive
Anul trecut, Comisia le-a cerut Bulgariei, Ungariei, Lituaniei, Letoniei și Slovaciei să se conformeze regulilor europene privind vânzarea terenurilor agricole.
După expirarea derogărilor permise în perioada de tranziție, aceste state nu au eliminat prevederile discriminatorii și au continuat să restrângă dreptul cetățenilor străini de a achiziționa astfel terenuri agricole.
Situația din România
În momentul de față, guvernanții nu știu exact câte hectare de teren au fost cumpărate de cetățenii străini după 2014, când s-a liberalizat această piață.
Într-un raport din 2014 realizat de Transnational Institute, pentru Comimisa Europeană, se spune că aproximativ 40%, respectiv peste 5 milioane de ha din terenul agricol din România, a ajuns în proprietatea unor cetățeni din UE sau din afara Uniunii.
Fostul ministru al Agriculturii Achim Irimescu susține că datele nu sunt corecte, fiind vorba despre aproximativ un milion de hectare.
Într-o a treia variantă, cea a patronatelor din domeniu, aproape 2,5 millioane de hectare s-ar afla deja în posesia străinilor, într-o formă sau alta.
Ce date există oficial:
- În 2015 au fost avizate tranzacţii între firme pentru o suprafaţă de 140.000 de hectare
- În 2014, aproape un milion de hectare de teren erau lucrate de firme cu acţionariat străin (în judeţe precum Arad sau Călăraşi, aproape jumătate din suprafaţa agricolă lucrată este deţinută de firme cu acționariat majoritar străin).
Suprafața agricolă totală este de aproximativ 13,5 milioane de ha, iar terenul arabil este de circa 9,5 milioane ha (pentru care se cere subvenție).
Preț – record în județul Arad
Numărul contractelor de vânzare – cumpărare de terenuri agricole s-a dublat în ultimul an, ajungând la 18.000, în judeţul Arad.
Marte parte din ele au ca obiect achiziționarea terenurilor de către străini, aceștia controlând aproximativ 20 la sută (echivalentul a 70.000 de ha) din suprafaţa arabilă a judeţului, potrivit estimării Direcţiei locale pentru Agriculturăo.
Preţul mediu este de 7.000 de euro în judeţ, cu 15 la sută mai mare decât în 2016 și mult peste cel din Franța, unde prețul mediu era anul trecut de aproximativ 5.000 de euro.
În Belgia un ha agricol costa între 20.000 și 45.000 euro, la fel și în Olanda, în 2016, potrivit fostului ministru al Agriculturii Achim Irimescu.
”Datele noastre arată un interes mult mai mare pentru achiziţia de terenuri arabile decât în anii precedenţi, ceea ce a dus, inevitabil, la o creştere a preţurilor şi arendelor. Un motiv pentru care se cumpără suprafeţe însemnate îl poate repezenta faptul că subvenţiile acordate de APIA sunt pe un trend ascendent”, a declarat pentru News.ro Ioan Martin, Şeful Direcţiei pentru Agricultură a Judeţului Arad, Ioan Martin.
Preţurile pentru terenurile din zona de şes a judeţului sunt cuprinse între 8.000 şi 12.000 de euro, cele mai scumpe fiind în apropierea municipiului Arad şi în zonele Curtici, Chişineu-Criş şi Sântana.
Urmărește-ne pe Google News
