UE nu a reușit să adopte o poziție unitară în privința alegerilor contestate din Venezuela, după ce Ungaria și-a exprimat dreptul de veto pe o declarație în care exprima îngrijorarea cu privire la posibile „nereguli” în procesul de vot, scrie Politico.
Președintele venezuelean Nicolas Maduro a fost declarat câștigător al alegerilor prezidențiale din 28 iulie de către un organism electoral controlat de guvern, care i-a atribuit aproximativ 51% din voturi, în timp ce contracandidatul său Edmundo Gonzalez Urrutia a obținut 44%. Cu toate acestea, guvernul nu a putut să explice cum au fost calculate și verificate aceste rezultate.
Josep Borell, forțat să prezinte în nume propriu îngrijorările cu privire la Venezuela
Statele UE au vrut să adopte o declarație comună în care să își exprime îngrijorarea cu privire la rezultat, dar au fost împiedicate de poziția Budapestei, au declarat doi oficiali familiarizați cu discuțiile. Ulterior, șeful politicii externe a UE Josep Borrell a declarat în nume propriu că „rapoarte credibile de la observatori interni și internaționali indică faptul că alegerile au fost marcate de nereguli”.
Veto-ul Ungariei subliniază un defect fundamental al politicii externe a UE, prin care deciziile, inclusiv posibile viitoare sancțiuni pentru Venezuela, trebuie să fie convenite în unanimitate de cele 27 de țări membre ale blocului comunitar.
Acest lucru a determinat mai multe state cum ar fi Germania, să pledeze pentru luarea deciziilor de politică externă cu majoritate calificată.
Pe 26 iunie, Ungaria a blocat o declarație comună a statelor Uniunii Europene de condamnare a recentelor interdicții din Rusia, împotriva mai multor posturi și site-uri europene. De asemenea, aproape de finalul lunii februarie a acestui an, Ungaria a împiedicat statele membre ale UE să semneze o declaraţie comună pentru a marca doi ani de la invazia pe scară largă a Rusiei în Ucraina.
Ungaria a blocat sau a întârziat inclusiv măsuri dorite de UE împotriva Rusiei.
***