Pentru alocarea mai bună a resurselor financiară în dezvoltarea țării, ar fi necesară stimularea investițiilor personale în fonduri de investiții. Respectiv favorizarea plasării surplusului de bani la nivel individual nu în achiziții de imobile/terenuri, bijuterii, obiecte de artă etc. și nu atât în depozite bancare ( ce-i drept, garantate de stat în limita sumei de 100.000 de euro) ci înspre economia reală (cazul fondurilor centrate pe acțiuni) sau finanțarea bugetului de stat (cazul fondurilor focusate pe obligațiuni).
Din păcate, în goana după aducerea de bani la buget din orice sursă, legislația fiscală a descurajat începând cu mijlocul anului 2010 investițiile personale în aceste fonduri, prin taxarea lor similară cu cea a dobânzilor la depozitele bancare, respectiv cu 16% pe diferența dintre suma obținută la vânzarea unităților de fond și cea achitată la cumpărarea lor.
Evident, din principiu nu se putea pune de o asemenea manieră problema, deoarece depozitele bancare sunt garantate integral în proporție de circa 96% din numărul lor , în timp ce plasamentele în unități de fond nu sunt garantate, riscul fiind acela de pierdere și a sumei investite inițial.
Totuși, chiar dacă s-a admis temporar pe motiv de criză o asemenea abordare, ea ar fi trebuit anulată odată cu celelalte două măsuri luate la mijlocul lui 2010, respectiv reducerea salariilor la bugetari și majorarea semnificativă a TVA.
Istoricul impozitării câștigurilor din investiții personale
1.Perioada 1 ianuarie 2009 – 31 decmbrie 2009: câştigul obţinut din transferul unităţilor de fond a fost scutit de impozitare.
2. Perioada 1 ianuarie 2010 – 30 iunie 2010: dacă perioada de deţinere a unităţilor de fond era de sub un an, impozitul perceput era de 16%, din care 1% era reţinut de societatea de administrare; dacă perioada de deţinere era de peste 1 an, impozitul perceput a fost de 1% reţinut de societatea de administrare.
3.Începând cu data de 01.07.2010, conform Codului Fiscal, impozitul aplicat persoanelor fizice pe câştigurile obţinute din transferul unităţilor de fond este de 16%, indiferent de perioada de deţinere a titlurilor.
4.Începând cu 01.01.2013, câştigul net/pierderea netă anuală înregistrată în urma răscumpărării unităţilor de fond, respectiv impozitul anual datorat în urma acestor tranzacţii, se determină doar în baza declaraţiei ANUALE depuse de contribuabil.
Chestiunea nu este una marginală, deoarece majoritatea românilor nu dispun nici de banii, nici de cunoștințele necesare și nici de timpul care ar trebui să îl aloce pentru a juca direct pe bursă sau pentru a dispune de un consilier bancar dedicat, care să le achiziționeze titluri de stat.
Ori, interesul economic este acela ca banii să meargă într-o proporție mai mare direct pentru sprijinirea activității productive și, eventual, pentru sprijinirea finanțelor publice ( din care, să sperăm că se vor face mai multe investiții în infrastructură – drumuri, școli, spitale), nu doar pentru creditarea achizițiilor de mărfuri și locuințe.
În context, dacă tot se vehiculează relaxarea fiscală, cu diminuarea taxării dividendelor, ar fi ridicol să se impoziteze cu o cotă mai mare sursa de finanțare a activităților decât rezultatul lor. De aceea, s-ar impune rapid revenirea la situația din 2009, cu scutirea de la impozitare a banilor riscați în fonduri de investiții, sau, cel puțin, revenirea la taxarea din prima jumătate a lui 2010, cu cota simbolică de 1% pentru cei care fac asemenea plasamente pe un timp mai lung (în ideea de a evita speculațiile excesive și instabilitate aferentă).
***
Precizări
Impozitarea se face în baza unei fișe de portofoliu care conține câștigul/pierderea realizată pentru perioada de raportare.
Calculul câștigului/pierderii se realizează ca diferență între prețul de răscumparare și prețul de cumparare/subscriere, neținând cont de perioada deținerii.
Prețul de răscumparare este prețul cuvenit investitorului la retragerea (totala sau parțiala) din fond
Prețul de cumpărare/subscriere este prețul plătit pentru achiziționarea unităților de fond respective.
Urmărește-ne pe Google News
Un răspuns
Am văzut zilele acestea propuneri ca impozitul pe profit să fie 0%. Dumneavoastră propuneți ca investițiile personale să fie impozitate cu 0%. Mulți vor ca impozitul pe venit să fie redus la 10-12%. La fel, vor ca și contribuțiile sociale să fie reduse. Mă tem că putem ajunge prima țară din lume fără buget!.
Poate că un sistem fiscal construit similar celui din Olanda ar fi bun. Dar să existe o dezbatere publică anterioară de câțiva ani, serioasă. Și să renunțăm la ideea txării nule, nu este sănătoasă petnru educarea responsabilității în această țară.
https://en.wikipedia.org/wiki/Income_tax_in_the_Netherlands