Previziunile de iarnă ale Comisiei Europene anunță continuarea redresării economice în majoritatea statelor membre și în UE în ansamblul său. După ieșirea din recesiune în primăvara anului 2013 și trei trimestre consecutive de redresare ușoară, previziunile indică o majorare moderată a creșterii economice, potrivit unui document postat marți pe site-ul oficial al Comisiei Europene.
După o creștere a PIB-ului real de 1,5% în UE și 1,2% în zona euro în 2014, se preconizează că activitatea se va intensifica în 2015, atingând 2,0% în UE și, respectiv, 1,8% în zona euro. Aceste cifre reprezintă fiecare o revizuire în sens crescător de 0,1 puncte procentuale în comparație cu previziunile din toamna anului 2013.
Previziunile se bazează în continuare pe premisa că punerea în aplicare a măsurilor convenite de politică la nivelul UE și al statelor membre susține îmbunătățirea atât a climatului de încredere, cât și a condițiilor financiare și promovează adaptarea economică necesară în statele membre, prin sporirea potențialul de creștere al acestora.
Trebuie remarcat faptul că previziunile pentru Portugalia se bazează pe preconizări pregătite în contextul celei de-a zecea revizuiri a programului de ajustări economice de la jumătatea lunii decembrie și că vor fi actualizate în timpul celei de-a unsprezecea revizuiri. Previziunile pentru Cipru au fost finalizate la începutul lunii februarie, după cea de-a treia revizuire a programului și înainte să fie disponibilă estimarea preliminară a PIB-ului pentru cel de-al patrulea trimestru.
Olli Rehn (foto), vicepreședintele Comisiei responsabil cu afaceri economice și monetare și cu moneda euro, a declarat: „Redresarea câștigă teren în Europa, în urma unei reveniri la creștere la mijlocul anului trecut. Consolidarea cererii interne în cursul acestui an ar trebui să ne ajute să realizăm o creștere mai echilibrată și mai durabilă. S-au înregistrat progrese în ceea ce privește reechilibrarea economiei europene, iar competitivitatea externă se îmbunătățește, în special în cele mai vulnerabile țări. Deși este posibil să fi depășit momentul cel mai dificil al crizei, acest lucru nu este un motiv să fim pasivi, întrucât redresarea este încă modestă. Pentru a consolida redresarea și a crea mai multe locuri de muncă, trebuie să continuăm pe calea reformelor economice.”
O creștere economică mai diversificată
Activitatea a început să se intensifice și în țările vulnerabile și se așteaptă ca această tendință să continue. Indicatorii de înaltă frecvență arată semne importante de ameliorare în majoritatea țărilor. Cu toate acestea, la fel ca în cazul redresărilor din trecut care au urmat crizelor financiare grave, creșterea actuală se dovedește a fi destul de discretă per ansamblu.
Acest lucru reflectă impactul durabil, însă în curs de diminuare, al crizei economice în ceea ce privește presiunile legate de reducerea îndatorării, constrângerile în materie de finanțare, precum și nevoile de adaptare interne și externe.
Deși condițiile de finanțare sunt în general favorabile, există încă diferențe substanțiale între statele membre și între întreprinderi de diferite dimensiuni. Cu toate aceste, după o scădere puternică care a persistat timp de mai multe trimestre, investițiile au cunoscut o revigorare și se preconizează că vor căpăta amploare în cursul perioadei analizate în previziuni, inclusiv într-o anumită măsură în domeniul construcțiilor. Incertitudinea în descreștere ar trebui să susțină o cerere mai robustă, care se așteaptă să reprezinte motorul esențial al creșterii, pe măsură ce factorii menționați mai sus vor scădea treptat în intensitate.
Piața forței de muncă este caracterizată printr-o stabilizare lentă a ocupării forței de muncă, însă șomajul rămâne ridicat, deoarece evoluțiile de pe piața forței de muncă sunt de obicei cu șase luni sau mai mult în urma evoluțiilor PIB-ului. În conformitate cu acest model, se preconizează o creștere modestă a ratei de ocupare a forței de muncă începând cu anul acesta și o scădere a ratei șomajului până la 10,4% în UE și până la 11,7% în zona euro până în 2015, diferențele între țări rămânând foarte mari.
Se preconizează că inflația scăzută a prețurilor de consum va fi prevalentă în UE și în zona euro în 2014, înregistrând rate de 1,2% și, respectiv, de 1,0%, înainte de a crește ușor cu aproximativ ¼ puncte procentuale în 2015, când creșterea economică va căpăta amploare.
Balanțele de cont curent ale statelor membre vulnerabile s-au ameliorat în ultimii ani, în urma unor câștiguri continue în materie de competitivitate a prețurilor și a unei consolidări a sectoarelor lor de export. Se preconizează că multe dintre aceste economii vor înregistra excedente de cont curent în 2014 și 2015.
Consolidarea fiscală dă rezultate
Se așteaptă ca reducerea deficitelor publice generale să continue. În 2014, se preconizează că deficitele fiscale globale vor scădea la 2,7% din PIB în UE și la 2,6% în zona euro, în timp ce ponderea datoriei în raport cu PIB-ul va ajunge la aproape 90% în UE și la 96% în zona euro. Ritmul consolidării în ceea ce privește bilanțurile bugetare structurale indică o orientare fiscală în general neutră.
Riscurile devin mai echilibrate
Riscurile sunt mai echilibrate decât erau în toamnă. Cel mai mare risc de evoluție negativă la adresa perspectivei de creștere ar fi o nouă deteriorare a climatului de încredere, care ar putea fi cauzată de o stagnare a reformelor la nivel național sau european. Acest lucru ar spori probabilitatea unei perioade prelungite de creștere slabă în Europa, ceea ce ar avea un impact negativ asupra activității economice pe perioada analizată în previziuni.
Deși evoluțiile actuale în materie de prețuri reflectă atât factori externi, cât și procesul continuu de adaptare, o inflație foarte scăzută persistentă în zona euro ar implica riscuri pentru reechilibrarea economiei. Cu toate acestea, având în vedere redresarea din ce în ce mai puternică și îmbunătățirea climatului de încredere, există o probabilitate doar marginală a unor șocuri suficient de puternice pentru a destabiliza așteptările referitoare la inflație și pentru a cauza o deflație la nivelul întregii UE.
Pe de altă parte, există un risc de evoluție pozitivă, și anume ca redresarea să fie mai puternică decât s-a estimat, ceea ce s-ar putea întâmpla dacă sunt puse în aplicare noi reforme structurale îndrăznețe. Acest lucru ar sprijini înlănțuirea de reacții pozitive între climatul de încredere, creșterea economică – în special creșterea investițiilor – și capacitatea sectorului bancar de a acorda împrumuturi.
