Exporturile UE în Rusia au scăzut anul trecut cu 12,1%, iar volumul total al schimburilor comerciale dintre cele două părți s-a diminuat, de la 326 de miliarde de euro la 285 de miliarde, ca urmare a sancțiunilor economice pe care și le-au impus reciproc după anexarea Crimeei de către Federație, arată un raport al Comisiei Europene.
Rusia este al treilea partener comercial al Uniunii (8,4% din total), în timp ce europenii reprezintă cel mai important partener al Federației Ruse (48% din comerțul exterior se desfășoară pe relația Europa).
Uniunea exportă pe piața rusă mașini, echipamente de transport, produse ale industriei chimice, medicamente, electrice și electronice, dar și produse agricole, acestea din urmă fiind printre cele mai afectate de măsurile de retorsiune luate de Federație.
Un document recent al Comisiei Europene estimează impactul sancțiunilor și contramăsurilor la 0,3% din PIB-ul UE în 2014 și 0,4% în 2015.
În prognoza de primăvară, Comisia aprecia efectul tensionării relației bilaterale dintre cele două părți la un sfert de punct procentual din creșterea UE în 2015.
Potrivit Institutului Austriac de Cercetare Economică (WIFO), cele mai afectate vor fi statele baltice, Finlanda și statele din estul Uniunii, zone unde impactul va depăși media UE de 0,3% pe termen scurt și de 0,8% pe termen lung.
În termeni absoluți, cel mai mult are de pierdut însă Germania, principalul exportator în Rusia.
Pe sectoare, industria de echipament de transport din Italia are cel mai mult de suferit, exporturile acesteia prăbușindu-se cu 42%.
Impactul asupra sectorului agricol și al industriei alimentare
Exporturile agricole ale Uniunii se cifrează la aproximativ 7% din total, iar 9% din aceste 7 procente se duceau în Rusia, a doua mare destinație, după SUA.
Dacă în 2013 valoarea exporturilor de acest tip a fost de 11,3 miliarde de euro, embargoul rusesc a acoperit circa 43% din ele, ceea ce înseamnă o pierdere de 5,1 miliarde de euro. Parte au fost recuperate prin reorientarea spre alte piețe.
WIFO a constatat însă și o diminuare a exporturilor către Rusia de produse agricole care nu sunt impuse embargoului, probabil companiile preferând să se îndrepte preventiv spre alte piețe, înainte de a fi surprinse de un eventual anunț al Moscovei privind extinderea măsurilor de retorsiune.
Sancțiunile
Din martie 2014, când s-a produs anexarea ileagă a Crimeei, Uniunea a adoptat mai multe sancțiuni care au fost extinse ulterior și, potrivit ultimei decizii a Consiliului European, ele vor funcționa până cel puțin în 23 iunie 2016.
Excepții
Au fost exceptate mai multe importuri din Rusia, în special cele de gaze naturale, de care Uniunea depinde încă.
De asemenea, sunt exceptate filiale din șapte state membre (printre care Franța, Germania, Austria și Cipru) ale băncilor rusești aflate pe lista neagră a Uniunii. Acestea dețineau active rusești de peste 20 de miliarde de euro, la sfârșitul anului 2013.
Contramăsurile Moscovei
Contramăsurileau fost luate de Kremlin la începutul lui august 2014 și au vizat în primul rând interzicerea unor importuri de produse agricole din UE, SUA, Australia, Canada și Norvegia, 73% din acestea fiind alimente din Uniune.
În vara aceasta, Rusia a reacționat din nou simetric și a prelungit cu un an sancțiunile sale la adresa occidentalilor, până în iunie 2016.
Mai mult, pe 13 august, guvernul rus a anunțat extinderea embargoului alimentar și la importurile din Albania, Islanda și Liechtenstein.
În afara sancțiunilor, exporturile europene au fost afectate și de devalorizarea rublei și scăderea puterii de cumpărare în interiorul Federației, care a lovit o dată în plus firmele din Uniune ce dezvoltaseră relații comerciale cu importatori ruși.
