Dezvoltarea UE cu viteze diferite, în funcţie de ţările membre, se manifestă şi în privinţa pregătirilor pentru aplicarea Directivei MiFID II, menită să revoluţioneze funcţionarea pieţelor financiare comunitare.
Cele mai dezvoltate țări ale UE (Franța, Germania, Italia, Danemarca, Suedia, Marea Britanie – încă membră), ca și Austria, Cehia, Ungaria și Slovenia au transpus integral prevederile directivei, potrivit Bloomberg.
România se numără printre cele 17 ţări membre care nu au implementat prevederile directivei în legislaţia națională, alături de Luxermburg, Finlanda, Polonia, Slovacia, Croația, Bulgaria, Grecia și țările baltice. Olanda, Belgia, Spania și Portugalia sunt printre țările restanțiere.
Pare surprinzătoare, prezenţa pe lista restanţierelor a Luxembrugului, ca și a Olandei sau a Belgiei, gazda celor mai multe instituții europene.
O explicație ar fi și aceea a ezitărilor operatorilor de a angaja costuri, tocmai din cauza perspectivei ca aplicarea directivei să fie amânată. Luxemburg găzduieşte cele majoritatea fondurilor de investiţii europene, ale marilor firme de administrare. Olanda este de asemenea atractivă pentru înregistrarea diferitelor vehicule de investiții.
Directiva (Markets in Financial Instruments Directive – MiFID II) intră în vigoare la 1 ianuarie 2018 şi transpunerea sa în legislaţiile naţionale trebuia făcută astă vară, în termen de doi ani de la momentul publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (12.06.2014).
Reglementarea stabilește noi reguli de tranzacționarea unitară a instrumentelor financiare (acţiuni, obligaţiuni, derivate) pe piața unică, impunând măsuri mai severe de transparență, dar și de liberalizare a accesului pe piețele financiare naționale de oriunde din UE.
Situaţia României
Chiar dacă, piaţa derivatelor este prea slab dezvoltată în România, pentru a fi afectată, întârzierea implementării MiFID II, va afecta celelalte segmente ale pieţelor de capital şi de asigurări.
Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF) încă finalizează proiectul de lege privind piețele de instrumente financiare, care trebuie să transpună MiFID II.
Proiectul de lege a fost supus procesului de avizare interministerială și consultării publice, de către Ministerul Finanțelor Publice, iar ASF încă analizează propunerile și observațiile primite, potrivit celor mai recente informații disponibile.
Mircea Ursache, vicepreşedintele ASF responsabil pentru piaţa de capital declara în iulie că speră „că, indiferent care va fi problematica politică, vom reuși în Parlament, în sesiunea din toamnă, să parcurgem acest act normativ”.
De atunci, nici MFP (care are iniţiativă legislativă în numele ASF) şi nici ASF nu au făcut alte precizări.
Confuzie şi îngrijorări
Mediul financiar european este îngrijorat de confuzia creată de neadoptarea prevederilor MiFID II, pentru că aceasta nu se aplică într-o țară dacă nu este transpusă în legislația națională, deși companiile financiare își modifică procedurile în mod corespunzător.
Îngrijoreea este justificată de factura băncilor de investiţii și a managerilor de portofolii pentru conformarea la MiFID II, care este estimată la 2 miliarde de dolari, potrivit Bloomberg.
Autoritatea Europeană pentru Valori Mobiliare și Piețe (ESMA) a recunoscut deja că unele norme privind mărfurile și obligațiunile nu pot fi realizate înainte de 3 ianuarie.
Oficialii ESMA au declarat că ar putea fi necesară amânarea unor cerințe cheie pentru anumite instrumente financiare derivate care pot fi tranzacționate pe platforme electronice. Regulile nu au fost încă finalizate, iar factorii de decizie din Washington și Bruxelles continuă să discute despre modalitățile de coordonare a standardelor pentru a preveni perturbarea unei pieţe de 483 trilioane de dolari.
Vicepreşedintele Comisiei Europene (CE), Valdis Dombrovskis, a recunoscut întârzierile la nivel european. CE poate declanşa procedura de infrigement pentru ţările care nu se conformează şi le poate amenda.
Majoritatea guvernelor contactate de Bloomberg au dat asigurări că vor adopta reglementările până în 3 ianuarie 2018 deşi în Finlanda, de exemplu, Ministerul de Finanţe a precizat: „Este un termen strâns dar posibil”.
Chiar şi BaFin, autoritatea germană de supraveghere în domeniul financiar, mai „analizează cu atenţie” măsurile caer mai sunt necesare, potrivit Bloomberg.
