fbpx Modifica setari cookieuri

Chestiunea

OECD: Ravagiile pe care le-a făcut criza Covid în segmentul IMM-urilor la nivel mondial

Peste un sfert (26%) din cele peste 30.000 de IMM-uri din întreaga lume ce au participat la un sondaj OECD au declarat închiderea activității între… Mai mult

20.07.2020

La obiect

Ce verifică ANAF la retailerii online, în cadrul campaniei de colectare de venituri care să compenseze stimulentele acordate HoReCa

Direcția de Antifraudă Fiscală din cadrul ANAF are în derulare mai multe controale în domeniul comerțului electronic. Vizați sunt operatorii care nu sunt înregistrați corespunzător,… Mai mult

20.07.2020

Analiză

Datoria publică, la pragul de 40%. Câteva observații tehnice relevante pentru deciziile de politică economică

Nivelul datoriei publice calculată oficial de Ministerul Finanțelor pentru luna mai 2020 a crescut până la 39,9%, în condițiile în care s-a depășit pragul de… Mai mult

19.07.2020

Chestiunea

Discuția a început: cum folosim cele 33 de miliarde pentru a ne racorda la proiectele UE. ”Economia viitorului post-COVID”

Șansa României de-a folosi ”cu cap” cele 33 de miliarde de auro alocate de la UE pentru relansarea economiei și pentru strategia post-Covid este să… Mai mult

15.07.2020

UE a decis viitorul proiectelor de gaze: Condițiile dure de finanțare și cum poate, totuși, beneficia România

de Victor Bratu , 9.7.2020

Comisia pentru Afaceri regionale din Parlamentul European a decis la începutul săptămânii că proiectele nucleare Nu trebuie să fie eligibile la finanțare europeană, însă cele de gaz natural ar putea, măcar în parte, să fie finanțate din viitorul  Fond pentru Tranziție Justă.

Fondul pentru Tranziție Justă este  o componentă a următorului Cadru Financial Multianual UE ce face obiectul unor aprigi dispute – e drept, mai puțin mediatizate decât cele care se poartă în jurul Fondul de recuperare economică (Next Generation EU) – legate de proiectele ce merită să fie finanțate pentru a asigura viitorul ”verde” al continentului.

UE va folosi peste 40 de miliarde de euro din bugetul 2021-2027 pentru a ajuta regiunile cu mari emisii de carbon să dezvolte industrii ecologice și să recalifice lucrătorii ocupați în prezent în sectoare poluante.

Inițial, Comisia Europeană a propus, iar majoritatea statelor membre a acceptat, ca proiectele care utilizează combustibili nucleari și combustibili fosili să fie total excluse de la finanțarea prin Fondul pentru Tranziție Justă.

În categoria combustibililor fosili au fost trecute toate tipurile de cărbune, șisturile bituminoase și gazele naturale.

Statele europene care își produc energie majoritar cu ajutorul gazului au cerut ca acestea să fie scoase din lista de interdicții, însă Comisia nu a acceptat decât să atribuie gazului natural un neclar statut de ”combustibil de tranziție”, fără să explice clar dacă va continua să finanțeze acest gen de proiecte.

Gazele primesc o linie subțire de salvare

Comisia pentru Afaceri Regionale a PE a decis luni, potrivit comunicatului de presă al Comisiei: ”pentru regiunile care depind în mare măsură de extracția și arderea cărbunelui, deputații propun o derogare pentru investițiile în activități legate de gazul natural”.

Comisia a votat în favoarea aplicării stricte a normelor de ”finanțare ecologică” inclusiv în ceea ce privește proiectele de gaze naturale, dar a precizat:

”Comisia poate aproba Planuri regionale pentru Tranziție Justă care să includă gazele naturale, dacă acestea se califică ca fiind sustenabile din punct de vedere al mediului așa cum prevăd regulile de finanțare ecologice UE și sunt în linie, cumulativ, cu șase condiții adiționale”.

Cele 6 condiții sunt:

  • proiectul este utilizat ca tehnologie de tranziție care să înlocuiască cărbunele, lignitul, turba sau șisturile bituminoase;
  • proiectul se încadrează în limitele disponibilității durabile sau este compatibil cu utilizarea de hidrogen curat, biogaz și biometan;
  • proiectul contribuie la obiectivele de mediu ale UE în ceea ce privește atenuarea schimbărilor climatice, prin accelerarea eliminării complete a cărbunelui, a lignitului, a turbei și a șisturilor bituminoase;
  • proiectul  reduce semnificativ emisiile de gaze cu efect de seră și poluarea aerului și crește eficiența energetică;
  • proiectul contribuie la combaterea sărăciei energetice;
  • proiectul nu împiedică dezvoltarea surselor de energie regenerabilă pe teritoriul în care este amplasat și este compatibil și în sinergie cu adaptarea ulterioară la surse regenerabile de energie.

O inițiativă românească

Decizia Comisiei pentru Afaceri regionale din Parlamentul European a fost impusă de europarlamentarii români ai grupului Renew Europe Cristian Ghinea și Vlad Botoș.

Cei doi au emis miercuri un comunicat în care transmit: ”Am negociat, am susținut cu argumente puternice și am obținut, în final, includerea proiectelor pentru gaze naturale în Fondul pentru Tranziție Echitabilă. Acesta va fi un avantaj major pentru România în tranziția către economia verde. Eforturile noastre vor continua până în momentul în care vom vedea acest amendament trecut prin toate etapele legislative”.

Cristian Ghinea reamintește că alocarea Comisiei din Fondul pentru Tranziție Justă pentru România este de aproape 4,5 miliarde euro și transmite guvernului:

“Posibilitatea de a finanța proiectele de gaz ca alternativa de tranziție de la cărbune face mai realistă tranziția pentru aceste regiuni și atenuează șocul socio-economic. Mai departe, așa cum am atras atenția încă din ianuarie, banii se vor da pe baza unor planuri de tranziție teritorială, care trebuie să fie în linie cu Planul Național pentru Energie și Climă.

Acest plan în cazul României a fost respins de către Comisie și acum este în curs de refacere. După ce e gata – trebuie ca planul pentru Valea Jiului să fie combinat cu acela. Reamintesc ideea că e musai ca și Gorjul să fie inclus într-un cadru de Investiție Teritorială Integrată. Fac apel din nou la Guvernul României să finalizeze tot ceea ce ține de autorități pentru a putea beneficia de fonduri”.

Planurile companiilor energetice românești 

Companiile care ar putea trece la producția de energie curată sunt Complexurile Energetice Oltenia și Hunedoara. Ultima folosește huila din Valea Jiului în electrocentralele de la Mintia Deva și Paroșeni, iar CE Oltenia folosește lignitul, la Rovinari și Turceni.

Ambele sunt în situații financiare extrem de dificile, CE Hunedoara se va reorganiza, CE Oltenia va fi obligată să se restructureze pentru că nu a putut rambursa un ajutor de la Trezorerie de 251 de milioane de euro. Acesta se va transforma automat în ajutor de stat, iar Comisia Europeană va cere planul de restructurare aferent.

Cele două complexuri ar putea beneficia de flexibilitatea Comisiei, pentru obiectivele de trecere a unor capacități de producție de electricitate pe cărbune în capacități pe gaze, sau regenerabile, astfel:

  • CE Oltenia vrea să construiască un bloc de 400 MW, pe gaze natural centrala Turceni şi 2 blocuri de câte 400 MW pe gaze la Ișalnița, în cadul unui plan de investiţii inclusiv în parcuri fotovoltaice de 310 MW, ducând capacitatea totală nouă la 1.650 MW, după o investiţie de 7,25 miliarde de lei.
  • Reorganizarea CE Hunedoara urmăreşte trecerea termocentralei de la Paroşeni pe gaze naturale şi, cel mai probabil, preluarea centralei pe cărbune de la Mintia de către Romgaz şi trecerea ei pe gaze. CE Hunedoara mai are şi 4 mine de cărbune.

Problema este timpul foarte scurt pe care îl au la dispoziţie cele două companii ca să prezinte planuri convingătoare pentru Comisie.

Precizări tehnice

Din arderea gazului natural rezultă emisii cu aproximativ 50% mai mici decât cele rezultate din arderea cărbunelui.

Comisia Europeană nu privește gazul natural drept un combustibil ”neutru” din punct de vedere al emisiilor de carbon. Utilizarea gazului natural este asociată cu emisii de metan, un gaz cu puternic efect de seră.

Comisia Europeană nu interzice proiecte nucleare sau pe bază de gaze naturale în UE, nu le mai finanțează, sau pe acestea din urmă le va finanța mult mai greu.

Statele membre au libertatea să finanțeze cu bani proprii asemenea proiecte, cu condiția să respecte țintele generale, încă în mișcare, stabilite pentru 2023 și 2050.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 9.7.2020

Un raspuns

  1. Anna
    11.7.2020, 2:53 pm

    UE e departe de a fi decis in problematica aceasta. A votat o comisie din PE, nici macar plenul. Urmeaza negocieri intre Parlament si Consiliu… Ceva mai multa acuratețe a informației si mai putin senzational nu ar strica.

Lăsați un comentariu


Europa

Turcia reia operațiunile de prospecțiune în Mediterana de Est

Iulian Soare

Președintele Turciei, Recep Tayyip Erdogan, a anunțat vineri că țara sa a reluat operațiunile de explorare a gazelor în estul Mediteranei, susținând că Grecia nu… Mai mult

Stiri

Ministerul Finanțelor lansează o nouă ofertă de titluri de stat pentru populație

Vladimir Ionescu

Ministerul Finanțelor a anunțat vineri că,  începând de luni, 10 august 2020, se deschide subscripția pentru noi emisiuni de titluri de stat destinate exclusiv populației… Mai mult

Stiri

Avocatul Poporului: Internarea în spital nu trebuie condiționată de testul Covid

Vladimir Ionescu

Internarea în spital a pacienților cu alte patologii decâd Covid-19 nu trebuie condiționată de testul coronavirus, precizează Avocatul Poporului într-un comunicat de presă. ”Persoanele care… Mai mult

Stiri

Record de cazuri noi și decese Covid, vineri, 7 august

Vladimir Ionescu

Un număr de 1.378 de cazuri COVID-19, din 23.956 de teste efectuate, au fost confirmate în utlimele 24 de ore. Este cel mai mare număr… Mai mult

Stiri

Proteste antiguvernamentale la Beirut. Manifestanții au vandalizat magazinele, forțele de ordine au ripostat cu gaze lacrimogene

Iulian Soare

Forţele de ordine libaneze au folosit gaze lacrimogene joi seară pentru a dispersa zeci de manifestanţi care protestau după explozia masivă din portul Beirut, devenit… Mai mult

Stiri

Donald Trump a emis ordine executive împotriva TikTok și WeChat

Iulian Soare

Președintele Statelor Unite, Donald Trump, a emis joi seara un ordin executiv care interzice tranzacțiile cu compania-mamă a celebrei aplicații de partajare video TikTok. Ordinul… Mai mult

Stiri

Conducere militară la Direcția de Sănătate Publică București

Mariana Bechir

Generalul medic Ionel Oprea (foto), secretar de stat în Ministerul Sănătății, cel care a preluat coordonarea sistemul sanitar din județul Suceava la începutul epidemiei de… Mai mult