UE a decis viitorul proiectelor de gaze: Condițiile dure de finanțare și cum poate, totuși, beneficia România

Comisia pentru Afaceri regionale din Parlamentul European a decis la începutul săptămânii că proiectele nucleare Nu trebuie să fie eligibile la finanțare europeană, însă cele de gaz natural ar putea, măcar în parte, să fie finanțate din viitorul  Fond pentru Tranziție Justă.

Fondul pentru Tranziție Justă este  o componentă a următorului Cadru Financial Multianual UE ce face obiectul unor aprigi dispute – e drept, mai puțin mediatizate decât cele care se poartă în jurul Fondul de recuperare economică (Next Generation EU) – legate de proiectele ce merită să fie finanțate pentru a asigura viitorul ”verde” al continentului.

UE va folosi peste 40 de miliarde de euro din bugetul 2021-2027 pentru a ajuta regiunile cu mari emisii de carbon să dezvolte industrii ecologice și să recalifice lucrătorii ocupați în prezent în sectoare poluante.

Inițial, Comisia Europeană a propus, iar majoritatea statelor membre a acceptat, ca proiectele care utilizează combustibili nucleari și combustibili fosili să fie total excluse de la finanțarea prin Fondul pentru Tranziție Justă.

În categoria combustibililor fosili au fost trecute toate tipurile de cărbune, șisturile bituminoase și gazele naturale.

Statele europene care își produc energie majoritar cu ajutorul gazului au cerut ca acestea să fie scoase din lista de interdicții, însă Comisia nu a acceptat decât să atribuie gazului natural un neclar statut de ”combustibil de tranziție”, fără să explice clar dacă va continua să finanțeze acest gen de proiecte.

Gazele primesc o linie subțire de salvare

Comisia pentru Afaceri Regionale a PE a decis luni, potrivit comunicatului de presă al Comisiei: ”pentru regiunile care depind în mare măsură de extracția și arderea cărbunelui, deputații propun o derogare pentru investițiile în activități legate de gazul natural”.

Comisia a votat în favoarea aplicării stricte a normelor de ”finanțare ecologică” inclusiv în ceea ce privește proiectele de gaze naturale, dar a precizat:

”Comisia poate aproba Planuri regionale pentru Tranziție Justă care să includă gazele naturale, dacă acestea se califică ca fiind sustenabile din punct de vedere al mediului așa cum prevăd regulile de finanțare ecologice UE și sunt în linie, cumulativ, cu șase condiții adiționale”.

Cele 6 condiții sunt:

• proiectul este utilizat ca tehnologie de tranziție care să înlocuiască cărbunele, lignitul, turba sau șisturile bituminoase;
• proiectul se încadrează în limitele disponibilității durabile sau este compatibil cu utilizarea de hidrogen curat, biogaz și biometan;
• proiectul contribuie la obiectivele de mediu ale UE în ceea ce privește atenuarea schimbărilor climatice, prin accelerarea eliminării complete a cărbunelui, a lignitului, a turbei și a șisturilor bituminoase;
• proiectul  reduce semnificativ emisiile de gaze cu efect de seră și poluarea aerului și crește eficiența energetică;
• proiectul contribuie la combaterea sărăciei energetice;
• proiectul nu împiedică dezvoltarea surselor de energie regenerabilă pe teritoriul în care este amplasat și este compatibil și în sinergie cu adaptarea ulterioară la surse regenerabile de energie.

O inițiativă românească

Decizia Comisiei pentru Afaceri regionale din Parlamentul European a fost impusă de europarlamentarii români ai grupului Renew Europe Cristian Ghinea și Vlad Botoș.

Cei doi au emis miercuri un comunicat în care transmit: ”Am negociat, am susținut cu argumente puternice și am obținut, în final, includerea proiectelor pentru gaze naturale în Fondul pentru Tranziție Echitabilă. Acesta va fi un avantaj major pentru România în tranziția către economia verde. Eforturile noastre vor continua până în momentul în care vom vedea acest amendament trecut prin toate etapele legislative”.

Cristian Ghinea reamintește că alocarea Comisiei din Fondul pentru Tranziție Justă pentru România este de aproape 4,5 miliarde euro și transmite guvernului:

“Posibilitatea de a finanța proiectele de gaz ca alternativa de tranziție de la cărbune face mai realistă tranziția pentru aceste regiuni și atenuează șocul socio-economic. Mai departe, așa cum am atras atenția încă din ianuarie, banii se vor da pe baza unor planuri de tranziție teritorială, care trebuie să fie în linie cu Planul Național pentru Energie și Climă.

Acest plan în cazul României a fost respins de către Comisie și acum este în curs de refacere. După ce e gata – trebuie ca planul pentru Valea Jiului să fie combinat cu acela. Reamintesc ideea că e musai ca și Gorjul să fie inclus într-un cadru de Investiție Teritorială Integrată. Fac apel din nou la Guvernul României să finalizeze tot ceea ce ține de autorități pentru a putea beneficia de fonduri”.

Planurile companiilor energetice românești 

Companiile care ar putea trece la producția de energie curată sunt Complexurile Energetice Oltenia și Hunedoara. Ultima folosește huila din Valea Jiului în electrocentralele de la Mintia Deva și Paroșeni, iar CE Oltenia folosește lignitul, la Rovinari și Turceni.

Ambele sunt în situații financiare extrem de dificile, CE Hunedoara se va reorganiza, CE Oltenia va fi obligată să se restructureze pentru că nu a putut rambursa un ajutor de la Trezorerie de 251 de milioane de euro. Acesta se va transforma automat în ajutor de stat, iar Comisia Europeană va cere planul de restructurare aferent.

Cele două complexuri ar putea beneficia de flexibilitatea Comisiei, pentru obiectivele de trecere a unor capacități de producție de electricitate pe cărbune în capacități pe gaze, sau regenerabile, astfel:

• CE Oltenia vrea să construiască un bloc de 400 MW, pe gaze natural centrala Turceni şi 2 blocuri de câte 400 MW pe gaze la Ișalnița, în cadul unui plan de investiţii inclusiv în parcuri fotovoltaice de 310 MW, ducând capacitatea totală nouă la 1.650 MW, după o investiţie de 7,25 miliarde de lei.
• Reorganizarea CE Hunedoara urmăreşte trecerea termocentralei de la Paroşeni pe gaze naturale şi, cel mai probabil, preluarea centralei pe cărbune de la Mintia de către Romgaz şi trecerea ei pe gaze. CE Hunedoara mai are şi 4 mine de cărbune.

Problema este timpul foarte scurt pe care îl au la dispoziţie cele două companii ca să prezinte planuri convingătoare pentru Comisie.

Precizări tehnice

Din arderea gazului natural rezultă emisii cu aproximativ 50% mai mici decât cele rezultate din arderea cărbunelui.

Comisia Europeană nu privește gazul natural drept un combustibil ”neutru” din punct de vedere al emisiilor de carbon. Utilizarea gazului natural este asociată cu emisii de metan, un gaz cu puternic efect de seră.

Comisia Europeană nu interzice proiecte nucleare sau pe bază de gaze naturale în UE, nu le mai finanțează, sau pe acestea din urmă le va finanța mult mai greu.

Statele membre au libertatea să finanțeze cu bani proprii asemenea proiecte, cu condiția să respecte țintele generale, încă în mișcare, stabilite pentru 2023 și 2050.