fbpx Modifica setari cookieuri

La obiect

Revoluția de pe piața românească a reciclării: rezultatele și funcționarea sistemelor de garanție-returnare în Europa

România se pregătește de implementarea unui sistem de garanție-returnare (SGR) a ambalajelor de băuturi, legislația urmând a fi pusă în dezbatere publică zilele acestea, potrivit… Mai mult

08.11.2020

La obiect

Leul, coroana, zlotul și forintul în pandemie: o comparație a stabilității și efectele acesteia

Leul a fost mult mai stabil pe perioada pandemiei decât mondele țărilor din Europa Centrală care au un regim de curs similar, Cehia, Polonia și… Mai mult

05.11.2020

Chestiunea

Moment istoric pentru finanțele României: În 2021, salariile bugetarilor + pensiile vor depăși, în premieră, veniturile fiscale ale țării

Priviți graficul de mai jos: El reprezintă evoluția veniturilor fiscale ale României în ultimii 25 de ani (din 1995 încoace) și a cheltuielilor statului cu… Mai mult

03.11.2020

Analiză

Primele date în UE privind efectul Covid asupra economiilor în T3 din 2020 – Observații

Economia UE27 a ajuns în T3 2020 la -4% față de T4 2019, ultimul trimestru în care nu s-au manifestat efectele induse de pandemie. Datele… Mai mult

02.11.2020

UE a decis viitorul proiectelor de gaze: Condițiile dure de finanțare și cum poate, totuși, beneficia România

de Victor Bratu , 9.7.2020

Comisia pentru Afaceri regionale din Parlamentul European a decis la începutul săptămânii că proiectele nucleare Nu trebuie să fie eligibile la finanțare europeană, însă cele de gaz natural ar putea, măcar în parte, să fie finanțate din viitorul  Fond pentru Tranziție Justă.

Fondul pentru Tranziție Justă este  o componentă a următorului Cadru Financial Multianual UE ce face obiectul unor aprigi dispute – e drept, mai puțin mediatizate decât cele care se poartă în jurul Fondul de recuperare economică (Next Generation EU) – legate de proiectele ce merită să fie finanțate pentru a asigura viitorul ”verde” al continentului.

UE va folosi peste 40 de miliarde de euro din bugetul 2021-2027 pentru a ajuta regiunile cu mari emisii de carbon să dezvolte industrii ecologice și să recalifice lucrătorii ocupați în prezent în sectoare poluante.

Inițial, Comisia Europeană a propus, iar majoritatea statelor membre a acceptat, ca proiectele care utilizează combustibili nucleari și combustibili fosili să fie total excluse de la finanțarea prin Fondul pentru Tranziție Justă.

În categoria combustibililor fosili au fost trecute toate tipurile de cărbune, șisturile bituminoase și gazele naturale.

Statele europene care își produc energie majoritar cu ajutorul gazului au cerut ca acestea să fie scoase din lista de interdicții, însă Comisia nu a acceptat decât să atribuie gazului natural un neclar statut de ”combustibil de tranziție”, fără să explice clar dacă va continua să finanțeze acest gen de proiecte.

Gazele primesc o linie subțire de salvare

Comisia pentru Afaceri Regionale a PE a decis luni, potrivit comunicatului de presă al Comisiei: ”pentru regiunile care depind în mare măsură de extracția și arderea cărbunelui, deputații propun o derogare pentru investițiile în activități legate de gazul natural”.

Comisia a votat în favoarea aplicării stricte a normelor de ”finanțare ecologică” inclusiv în ceea ce privește proiectele de gaze naturale, dar a precizat:

”Comisia poate aproba Planuri regionale pentru Tranziție Justă care să includă gazele naturale, dacă acestea se califică ca fiind sustenabile din punct de vedere al mediului așa cum prevăd regulile de finanțare ecologice UE și sunt în linie, cumulativ, cu șase condiții adiționale”.

Cele 6 condiții sunt:

  • proiectul este utilizat ca tehnologie de tranziție care să înlocuiască cărbunele, lignitul, turba sau șisturile bituminoase;
  • proiectul se încadrează în limitele disponibilității durabile sau este compatibil cu utilizarea de hidrogen curat, biogaz și biometan;
  • proiectul contribuie la obiectivele de mediu ale UE în ceea ce privește atenuarea schimbărilor climatice, prin accelerarea eliminării complete a cărbunelui, a lignitului, a turbei și a șisturilor bituminoase;
  • proiectul  reduce semnificativ emisiile de gaze cu efect de seră și poluarea aerului și crește eficiența energetică;
  • proiectul contribuie la combaterea sărăciei energetice;
  • proiectul nu împiedică dezvoltarea surselor de energie regenerabilă pe teritoriul în care este amplasat și este compatibil și în sinergie cu adaptarea ulterioară la surse regenerabile de energie.

O inițiativă românească

Decizia Comisiei pentru Afaceri regionale din Parlamentul European a fost impusă de europarlamentarii români ai grupului Renew Europe Cristian Ghinea și Vlad Botoș.

Cei doi au emis miercuri un comunicat în care transmit: ”Am negociat, am susținut cu argumente puternice și am obținut, în final, includerea proiectelor pentru gaze naturale în Fondul pentru Tranziție Echitabilă. Acesta va fi un avantaj major pentru România în tranziția către economia verde. Eforturile noastre vor continua până în momentul în care vom vedea acest amendament trecut prin toate etapele legislative”.

Cristian Ghinea reamintește că alocarea Comisiei din Fondul pentru Tranziție Justă pentru România este de aproape 4,5 miliarde euro și transmite guvernului:

“Posibilitatea de a finanța proiectele de gaz ca alternativa de tranziție de la cărbune face mai realistă tranziția pentru aceste regiuni și atenuează șocul socio-economic. Mai departe, așa cum am atras atenția încă din ianuarie, banii se vor da pe baza unor planuri de tranziție teritorială, care trebuie să fie în linie cu Planul Național pentru Energie și Climă.

Acest plan în cazul României a fost respins de către Comisie și acum este în curs de refacere. După ce e gata – trebuie ca planul pentru Valea Jiului să fie combinat cu acela. Reamintesc ideea că e musai ca și Gorjul să fie inclus într-un cadru de Investiție Teritorială Integrată. Fac apel din nou la Guvernul României să finalizeze tot ceea ce ține de autorități pentru a putea beneficia de fonduri”.

Planurile companiilor energetice românești 

Companiile care ar putea trece la producția de energie curată sunt Complexurile Energetice Oltenia și Hunedoara. Ultima folosește huila din Valea Jiului în electrocentralele de la Mintia Deva și Paroșeni, iar CE Oltenia folosește lignitul, la Rovinari și Turceni.

Ambele sunt în situații financiare extrem de dificile, CE Hunedoara se va reorganiza, CE Oltenia va fi obligată să se restructureze pentru că nu a putut rambursa un ajutor de la Trezorerie de 251 de milioane de euro. Acesta se va transforma automat în ajutor de stat, iar Comisia Europeană va cere planul de restructurare aferent.

Cele două complexuri ar putea beneficia de flexibilitatea Comisiei, pentru obiectivele de trecere a unor capacități de producție de electricitate pe cărbune în capacități pe gaze, sau regenerabile, astfel:

  • CE Oltenia vrea să construiască un bloc de 400 MW, pe gaze natural centrala Turceni şi 2 blocuri de câte 400 MW pe gaze la Ișalnița, în cadul unui plan de investiţii inclusiv în parcuri fotovoltaice de 310 MW, ducând capacitatea totală nouă la 1.650 MW, după o investiţie de 7,25 miliarde de lei.
  • Reorganizarea CE Hunedoara urmăreşte trecerea termocentralei de la Paroşeni pe gaze naturale şi, cel mai probabil, preluarea centralei pe cărbune de la Mintia de către Romgaz şi trecerea ei pe gaze. CE Hunedoara mai are şi 4 mine de cărbune.

Problema este timpul foarte scurt pe care îl au la dispoziţie cele două companii ca să prezinte planuri convingătoare pentru Comisie.

Precizări tehnice

Din arderea gazului natural rezultă emisii cu aproximativ 50% mai mici decât cele rezultate din arderea cărbunelui.

Comisia Europeană nu privește gazul natural drept un combustibil ”neutru” din punct de vedere al emisiilor de carbon. Utilizarea gazului natural este asociată cu emisii de metan, un gaz cu puternic efect de seră.

Comisia Europeană nu interzice proiecte nucleare sau pe bază de gaze naturale în UE, nu le mai finanțează, sau pe acestea din urmă le va finanța mult mai greu.

Statele membre au libertatea să finanțeze cu bani proprii asemenea proiecte, cu condiția să respecte țintele generale, încă în mișcare, stabilite pentru 2023 și 2050.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 9.7.2020

Un raspuns

  1. Anna
    11.7.2020, 2:53 pm

    UE e departe de a fi decis in problematica aceasta. A votat o comisie din PE, nici macar plenul. Urmeaza negocieri intre Parlament si Consiliu… Ceva mai multa acuratețe a informației si mai putin senzational nu ar strica.

Lăsați un comentariu


Europa

Pulsul Sănătății: În România se fac anual 38 investigații CT, RMN și PET la 1.000 de locuitori. Media UE – 204, Austria și Franța – 330, respectiv 324

Mariana Bechir

România are o rată de utilizare a tehnologiilor imagistice de 5,4 ori mai mică decât media UE – 38 de CT-uri, RMN-uri și PET-uri la… Mai mult

Stiri

Summitul G20 / China a propus folosirea codurilor QR la persoane, cu informații despre testele Covid, pentru redeschiderea călătoriilor internaționale

Iulian Soare

Președintele chinez Xi Jinping a propus, în cadrul summitului G20, un „mecanism global” bazat pe coduri QR, pentru a redeschide călătoriile internaționale. Codurile ar urma… Mai mult

Stiri

DOCUMENT / Datele celei de a treia rectificări bugetare: deficitul pe 2020 crește cu peste 5,64 mld. lei

Vladimir Ionescu

Deficitul bugetului de stat pe 2020 va fi de 5.647 milioane de lei, după diminuarea veniturilor cu 4.359,4 milioane de lei, și majorarea cheltuielilor prin… Mai mult

Stiri

Document / Planul Național de Redresare și Reziliență, variantă efemeră pe site-ul MFP

Victor Bratu

Ministerul Fondurilor Europene (MFE) a publicat luni pe site Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), document pe care l-a retras, fără explicații, după câteva… Mai mult

Stiri

Detașamentul “Carpathian Pumas” și-a încheiat misiunea în Mali

Razvan Diaconu

Baza Aeriană Mihail Kogălniceanu din Constanța găzduiește marți o ceremonie de încheiere a misiunii detaşamentului Forţelor Aeriene Române care a participat la Misiunea Multidimensională Integrată… Mai mult

Stiri

Comisia Europeană a aprobat schema de ajutor de 4,4 milioane euro pentru aeroporturi regionale

Razvan Diaconu

Comisia Europeană a aprobat, în conformitate cu normele UE privind ajutoarele de stat, schema de ajutor a României de 21,3 milioane de lei (aproximativ 4,4… Mai mult

Europa

Grupul BMW intră în domeniul producției de roboți industriali

Adrian N Ionescu

Grupul auto german BMW intră în domeniul producției de roboți industriali și înființează IDEALworks GmbH, o subsidiară deținută integral, proiectată să devină „un furnizor de… Mai mult