Guvernul a aprobat marți OUG privind selectarea procurorului pentru Parchetul European, care va face parte din structura centrală a EPPO, cu sediul la Luxemburg.
Procedura a fost elaborată de Ministerul Justiției, într-o formă ce-i va permite lui Tudorel Toader să controleze selecția celor trei candidați care vor concura pentru postul de procuror european din partea României.
Documentul prevede audierea candidaților de către o comisie ce va fi condusă de ministrul Tudorel Toader, iar printre condiții se impune o vechime minimă de 15 ani în profesie şi grad profesional maxim.
Ordonanța de urgență mai precizează, iar CSM a fost a avizat:
Această funcţie ar putea fi ocupată şi de către un judecător, context în care trebuie prevăzute condiţiile de vechime şi grad şi cu referire la judecători.
Cele trei nominalizări stabilite prin procedura fixată de OUG adoptată marți, vor fi evaluate de comitetul de selecție ce a desemnat-o pe Laura Codruța Kovesi favorită pentru funcția de procuror-șef al EPPO.
Rămâne de văzut dacă acest comitet de selecție, format din personalități europene independente, va considera că un judecător are calificarea necesară într-un astfel de post.
Evaluarea calificărilor candidaților naționali pentru procurori europeni va fi înaintată Consiliului UE.
Pentru a asigura independența instituției, s-a prevăzut că instituțiile, organele, birourile sau agențiile Uniunii și statele membre respectă independența Parchetului European și nu încearcă să îl influențeze în exercitarea funcțiunilor sale.
Organizarea EPPO, rolul procurorilor europeni și al procurorilor europeni delegați
Vor exista 21 de procurori europeni (câte unul pentru fiecare stat membru participant), din care doi vor fi adjuncți ai procurorului-șef european.
Până acum, au semnat participarea la EPPO 22 de state: Austria, Belgia, Bulgaria, Croația, Cipru, Estonia, Finlanda, Franța, Germania, Grecia, Italia, Letonia, Lituania, Luxemburg, Portugalia, Republica Cehă, România, Slovacia, Slovenia, Spania, Țările de Jos și Malta.
Parchetul European va fi construit pe două niveluri:
- nivelul central – va consta din procurorul-șef european, 21 de procurori, directorul administrativ și personal tehnic și de investigație
- nivelul descentralizat – procurori europeni delegați, care se vor afla în statele membre participante, se vor ocupa de investigațiile și urmăririle penale efectuate la nivel național. Anchetele vor fi supravegheate de la nivel central. Aceștia își vor putea menține în continuare posturile de procurori naționali (vor avea un mandat dublu). Când își vor exercita atribuțiile în cadrul mandatului acordat de EPPO, procurorii delegați vor acționa în deplină independență față de organele naționale de urmărire penală din țara lor.
Parchetul UE ar trebui să își preia atribuțiile până la finalul anului 2020. Misiunea sa este de a efectua investigații transfrontaliere în cazuri de fraudă în care sunt implicate fonduri ale UE de peste 10.000 euro sau în cazuri de fraudă în materie de TVA la nivel transfrontalier care implică daune de peste 10 milioane euro.
Argumentele care au dus la înființarea EPPO:
- statele membre pierd cel puțin 50 de miliarde de euro venituri din TVA în fiecare an din cauza fraudei transnaționale
- aproximativ 638 de milioane euro din fondurile structurale ale UE au fost utilizate abuziv în 2015
Urmărește-ne pe Google News
