Guvernul a adoptat miercuri ordonanța de urgență privind unele măsuri pentru operaționalizarea secției privind infracțiunile magistraților, a anunțat ministrul Justiției, Tudorel Toader.
El a explicat că era nevoie de o OUG întrucât modificările la Legea privind organizarea sistemului judiciar au fost promulgate, iar de la 23 octombrie „DNA nu mai are competența de a investiga acele fapte, iar secția, de pe hârtie, nu este operaționalizată”.
„Elemente de noutate: în lege se prevede că funcționează cu până la 15 procurori. Ca să evităm ambiguitatea în OUG s-a prevăzut că va funcționa cu 15 procurori. Se organizează consursul de ocupare a funcției de procuror șef de secție și a cel putin a o treime din procurori”, a spus Tudorel Toader.
Președintele Klaus Iohannis a fost obligat să promulge reglementarea de modificare a Legii privind orgaizarea judiciară, după ce Curtea Constituțională i-a respins sesizarea.
Noile amendamente introduse pe coaliția PSD – ALDE părevăd înființarea unui parchet special (asemănător DNA și DIICOT), care să se ocupe exclusiv de investigarea infracțiunilor comise de magistrați, judecători și procurori.
Forumul Judecătorilor a cerut renunțarea la această inițiativă, întrucât numărul acestor dosare, anchetate acum de o secție a DNA, nu este mare, pentru a justifica o nouă structură. În aceste condiții, au atenționat aceștia, Secția poate deveni un instrument de presiune și influențare a magistraților.
Una dintre recomandările Comisiei de la Veneția viza exact această problemă. Forul internațional solicita parlamentarilor români să reconsidere înființarea unei secţii speciale pentru anchetarea magistraţilor. Ca alternativă propunea folosirea unor procurori specializaţi, simultan cu măsuri de salvgardare procedurale eficiente.
„Înființarea noii structuri a ridicat probleme și preocupări puternice, în special în ceea ce privește motivele existenței sale şi a impactului acesteia asupra independenței judecătorilor și procurorilor și asupra încrederii publicului în sistemul justiției penale și sistemul judiciar român”, au apreciat experţii Comisiei de la Veneţia.
