Trista poveste a diplomației economice românești: doar o treime din posturi ocupate, dublă comandă, rupere de economie, sinecuriști

În timp ce statele din jur creionează politici de promovare a exporturilor și de atragere de investiții străine și își extind rețeaua de promovare externă, România face diplomație economică cu circa 50 de oameni. Nu sunt acoperite nici măcar cele  83 de posturi de reprezentanți economici în străinătate, prevăzute în schema  – și alea puține față de nevoia de promovare și de creare de relații economice a României.

Chiar și în Germania, principalul partener economic al României, unul din cele 3 posturi este vacant. Și 23% din valoarea exporturilor românești au ca destinație această țară, nemaivorbind de companiile din România cu capital german. Spre comparașie, Ungaria are în Germania 4 atașați economici, ia Polonia 6.

Exportatorii români și reprezentanții mediului de afaceri deplâng starea proastă în care de află diplomația economică a României, pe care o văd decuplată de realitațile mediului de business din țară.

Exemplul polonez

„Anul trecut, ambasadele și consulatele noastre au acordat asistență și au intervenit în spirjinul a peste 4.000 de companii locale. Agenţia de Investiţii şi Comerţ va deschide până la finalul anului încă 70 de birouri, dintre care 22 în Asia, 13 pe continenetul american, 9 în Africa și restul în Europa”.
Această declarație NU aparține, din păcate, vreunui oficial român, ci ministrului de externe al Poloniei, Jacek Czaputowicz, și a fost făcută la începutul lui 2019. Or, astfel de cuvinte, ca ale oficialului polonez și-ar dori să audă de la oficialii de la București și exportatorii români și oamenii de afaceri, care se gândesc să treacă granița în căutare de noi piețe pentru produsele lor.

Polonia este, însă, un exemplu de succes în ceea ce privește politica de sprijinire a exporturilor, de susținere a internaționalizării afacerilor locale și de atragere de investiții străine. Oficialii de la Varșovia pare că au învățat o lecție simplă pe care omologii lor de la București aleg să o ignore: nicio țară, în ultimii 50 de ani,  nu a reușit să susțină niveluri ridicate de creștere economică, fără a-și majora prezența comercială pe alte piețe.

(Citiți și:”Atenție la ”V”: Economia – și România odată cu ea – își revine la valoarea din 2019, dar la o cu totul altă calitate. Au apărut CRONICILE 90 – titlurile și autorii”)

Iar diferențele sunt copleșitoare.  În timp ce România a încheiat 2019 cu un deficit comercial de peste 17 miliarde de euro, Polonia a înregistrat anul trecut un excedent comercial, având exporturi în valoare de 235,8 miliarde de euro și importuri de 234 miliarde de euro, potrivit Institutului de Statistică din această țară. România a ocupat, după Austria și Franța,  locul 3 în topul țărilor care anul trecut și-au crescut importurile din Polonia.

Reprezentanți ai exportatorilor, ai mediului de business, ai Camerei de Comert a României, cu toții se uită cu admirație către Polonia când vine vorba despre politica de promovare a produselor și afacerilor locale și deplâng starea diplomației economice a României.

„Când eram în guvern am fost la Londra la un eveniment Bloomberg. Polonezii aveau 20 de companii acolo plus toată presa lor și interviuri stabilite. Ministrul economiei al lor a întârziat la eveniment pentru că dădea un interviu la Financial Times. Ei au un mecanism de promovare internațională care funcționează”, spune Claudiu Vrînceanu, expert în politici publice și programe de export și fost secretar de stat în cadrul Ministerului Economiei în 2016, în timpul guvernului Cioloș.

Diplomație economică cu un raport 1 la 4 față de Ungaria și 1 la 6 față de Polonia

De diplomația economică a României se ocupă Ministerul Economiei, Energiei şi Mediului de Afaceri prin Direcția Generală de Comert Exterior „Rețeaua de promovare comercial-economică externă a României este alcătuită din 77 posturi, la care se adaugă 6 posturi la Reprezentanţele Permanente ale României la Uniunea Europeană – Bruxelles şi Organizaţia Mondială a Comerţului – Geneva”, a transmis Ministerul Economiei la solicitarea Cursdeguvernare.ro.

Din cele 83 de posturi, însă, doar 51 sunt efectiv ocupate, potrivit chiar site-ului ministerului. De exemplu, în Germania, principalul partener comercial al României, pe hârtie există câte un birou de promovare comercial-economică la Berlin, Bonn și Munchen. Numai că postul de consilier economic de la Munchen este vacant.

Ungaria, spre exemplu, are 4 posturi de atașați economici în Germania – la Berlin, Düsseldorf, Stuttgart și Munchen – toate ocupate.

Și în Italia din 3 posturi de reprezentanți economici ai României (unul la Roma, două la Milano), unul este neocupat. Nici în Statele Unite, România nu are ocupate toate posturile de atașați comerciali – fie că vorbim de consilieri economici, secretari economici sau ministri consilieri.

„S-a redus destul de puternic rețeaua de reprezentare. Nu știu câți din cei rămași sunt și performanți. Sunt inclusiv oameni care făceau comerț exterior înainte de 1989. Trebuie oameni adaptați la noile realități”, spune și fostul ministru de externe și fost ambasador al României în Germania, Lazăr Comănescu.

„Ar trebui să fie mai mulți cu cel puțin 50% față de acum. Este subdimensionat aparatul de stat în zona aceasta a diplomației economice, în comparație cu nevoile exportatorilor, în comparație cu potentialul României, în comparație cu alte state. În relație cu țările vecine suntem iarăși mult subdimensionați. Pe piețele din Europa de Vest, unde este clar că trebuie să fim mult mai vizibili și mai bine reprezentanți, raportul față de Polonia, Cehia și Ungaria este de 1 la 4 sau 1 la 6. Pe alte piețe raportul este de 1 la 2”, spune Claudiu Vrînceanu.

Mihai Daraban, președintele CCIR spune că o soluție la problema actuală o poate reprezenta un sistem de diplomație economică complementar cu cel al statului – mai ales în statele Uniunii Europene.

„Ce avem acum deja este total ineficient. Uitați-vă ce s-a întâmplat cu balanța comercială a României doar în ultimii 3 ani. Dacă la 1 ianuarie 2017 deficitul balanței comerciale era de 10 miliarde de euro, iată că la 1 ianuarie 2020 este de 17,28 miliarde de euro.
Prin această rețea complementară vrem să contribuim la reducerea deficitului comercial al României. Noi nu reinventăm apa caldă. Uitați-vă la Austria. Toți atașații comerciali, în număr de 128, sunt angajații Camerei de Comerț ai Austriei”, a adăugat Mihai Daraban.

Între 50 și 70 de persoane ar trebui trimise în principal în țări precum Canada, SUA, Mexic, Brazilia, Coreea de Sud, Indonezia, Japonia, Australia, India sau China, unde „acum efectiv nu contăm”, spune președintele CCIR.

Restricțiile bugetare blochează posturile, atașații comerciali sunt rupți de economie

Ani de-a rândul s-a discutat despre creșterea numărului atașaților comerciali ai României în străinătate. În 2017, Ilan Laufer, pe atunci ministru pentru Mediul de Afaceri, Comerţ şi Antreprenoriat în Guvernul Grindeanu, anunța că România își va crește rețeaua de promovare economică externă până la 110 posturi, de la 83 câte erau bugetate, dar nici atunci integral ocupate. Povești.

La solicitarea cursdeguvernare.ro, Ministerul Economiei recunoaște că, deși numărul de atașați comerciali ai României „este insuficient pentru o promovare eficientă şi foarte mic comparativ cu al altor ţări europene, restricţiile bugetare nu permit extinderea reţelei economice externe în această perioadă”.

Din păcate, nu doar numărul diplomaților economici ai României este o problemă, ci și activitatea celor existenți.

„De multe ori, ei au în niște Excel-uri și niște Word-uri niște firme care nici nu mai există, pentru că nu-și actualizează baza de date. Și nici nu citesc presa de business. Nu sunt racordați la realitatea economică. Nu au date în timp real și informații, atât despre nevoile firmelor românești, care vor să exporte, dar nici despre oportunitățile reale din piața țintă”, spune Claudiu Vrînceanu.

Ungaria și Polonia au deja de ani buni agenții de export și investiții funcționale și o rețea de atașați comerciali în continuă expansiune: Agenţia Poloneză de Investiţii şi Comerţ (PAIH) și Agenţia ungară de promovare a exporturilor (HEPA).

Cu picioarele în două bărci: la stat și la privat. Și plimări repetate între două ministere

O altă problemă tine de mentalitatea și statutul atașaților nostril comerciali.

„E vor fi mereu niște funcționari de stat cu regim special. Ei niciodată, de exemplu, nu se vor duce la aeroport să aștepte un agent economic privat care vine din România. Ei întotdeauna se vor raporta la capitalul de stat.”, spune președintele CCIR. Mihai Daraban.

Fostul diplomat, Lazăr Comănescu, este de părere că trebuie creionată o strategie de politică comercială pe termen lung și că trebuie regîndit întregul cadru instituțional, care reglementează funcționarea diplomației economice a României.

„Departamentul de comerț exterior, care ar trebui să fie parte a unei instituții stabile, s-a tot mutat de la un minister la altul. Ba era la Ministerul Economiei și Comerțului, ba la Ministerul Întreprinderilor Mici și Mijlocii, ba la Ministerul Turismmului, IMM-urilor, Mediului de afaceri. Uitându-ne  și la experiența altor țări cred că Departamentul de Comerț Exterior ar trebui să facă parte din Ministerul de Externe. Este foarte important ca comanda să fie una singură.”, spune Lazăr Comănescu.

În plus, spune acesta, mediul de afaceri, prin CCIR, ar trebui implicat mult mai mult în stabilirea schemei de reprezentare economică externă a țării, inclusiv în selecția personalului.

Diplomație economică și sinecure politică

Claudiu Vrînceanu spune că ar trebuie regândiți și indicatorii de performanță ai acestor diplomați economici, care ar trebui evaluați după numărul de întâlniri de business pe care le au, numărul de evenimente pe care le organizează, numărul de acțiuni la care participă, numărul de companii către care au trimis solicitări pentru parteneriate cu firme românești.

”Trebuie să se vadă rezultate: număr de exportatori, valoarea exporturilor, investiții atrase etc. În prezent ei gândesc ca diplomații. Ei judecă succesul după nivelul demnitarilor din țara respectivă cu care se întâlnesc demnitarii noștri. E important și asta, dar nu e de ajuns”.

Numirile cu iz politic sunt o altă problemă a diplomației economice a României. Europa Liberă relata anul trecut că în ultimele zile ale guvernării PSD, ministerul pentru Mediul de Afaceri, Comerţ şi Antreprenoriat, condus de acea dată de Radu Oprea, a trimis sau a reconfirmat în funcţii 16 consilieri economici în ambasadele României. Dintre cei 16, patru erau foşti consilieri ai ministrului Oprea. Rezultatele concursului pentru ocuparea celor 16 posturi au fost publicate pe 28 octombrie. Guvernul Dăncilă picase prin moțiune de cenzură pe 10 octombrie, iar pe 4 noiembrie era investit guvernul condus de Ludovic Orban.

Printre aceștia se numărau Gabriela Goran, care a ajuns din consiliera ministrului Oprea secretar economic în capitala Franței, Horia Octavian Mintaș, care din consilierul personal al fostului ministrului Oprea, în urma interviului desfăşurat la sediul ministerului, a fost declarat admis şi trimis consilier economic la Budapesta și Mihail Bogdan Mihăilescu, despre care presa a scris că este finul fostului ministru. Acesta a ajuns în urma acelui concurs ministru consilier la Londra.

Semne de întrebare stârnește, însă, și un alt concurs pentru ocuparea a 7 posturi din rețeaua externă, prin procedură de voluntariat, adică pe mandate de doar 13 luni, care a avut loc luna aceasta.

Anunțul a fost publicat pe 15 iunie, iar pe 24 iunie au și fost publicate rezultatele. Printre cei admiși se află, de exemplu, Andrei Stănișoară, fiul fostului deputat PDL Mihai Stănişoară, care sprijinit politic de ALDE a ocupat de-a lungul timpului mai multe funcții în administrația publică, precum cea de subprefect de Mehedinți sau secretar general adjunct în Ministerul pentru Relația cu Parlamentul în timpul guvernării PSD. Acesta a fost chiar și consul la Salonic pentru o perioadă. Acum va fi ministru consilier la Atena.

Mihai Ionescu, preşedintele Asociaţiei Naţionale a Exportatorilor şi Importatorilor din România (ANEIR), spune că mulți dintre cei care ar trebui să se zbată alături de antreprenorii români pentru a găsi piețe noi de desfacere pentru produsele românești și pentru atragerea de investiții străine în țară sunt „persoane lipsite de cunoștințe, dar care fac parte din lipitorii de afișe și sponsorii partidelor”.

„Fac o activitate pur birocratică. Nu se deplasează la posibilii parteneri pentru a-i convinge să intre în dialog cu firmele românești. Preferă să stea în birouri și să facă servicii de protocol pentru ambasade. Ei ar trebui să facă muncă de promovare”, a adăugat acesta.
Mihai Ionescu estimase în urmă cu trei ani că reprezentanții comerciali costă statul undeva la 10-15 milioane de euro anual. cursdeguvernare.ro a cerut o cifră actualizată Ministerului Economiei, pe care, însă, nu a primit-o.

Toți reprezentanții mediului de business cu interese pe export sau import  atrag atenția ca România este deja în urma statelor din zonă în ceea ce privește promovarea economică externă și riscă să rămână și mai mult de căruță dacă nu-și va îmbunătăți diplomația economică, prin creșterea numărului și a calității atașaților comerciali.

Un semnal al schimbării de atitudine ar reprezenta-o și existența în delegațiile oficialilor români, atunci când vizitele externe se vor relua, a oamenilor de afaceri din țară. Până acum, acest lucru a fost mai degrabă excepție decât regulă.

De exemplu, în 2015 Victor Ponta a efectuat în calitate de premier o vizită de șase zile în Arabia Saudită, Emiratele Arabe Unite, Kuweit și Qatar. Din delegația sa au făcut parte miniștri și senatori, însă niciun om de afaceri. În 2014, același Victor Ponta a mers într-o vizită oficială în China și a luat în delegația sa un singur „om de afaceri”, pe Alexandru Macarie Moldovan, pe atunci directorul general CFR SA, potrivit zf.ro.

Nici alți premieri nu au considerat necesar să ia cu ei la vizitele oficiale și reprezentanți ai companiilor private din țară, iar acest lucru trebuie să se schimbe. Alte state au politică de stat promovarea intereselor companiilor locale. De exemplu, cancelarul german Angela Merkel a efectuat anul trceut în septembrie o vizită oficială în China, însoțită fiind de o numeroasă delegație de oameni de af aceri, printre care directorii generali ai BASF, BMW, Deutsche Bank and Siemens.