Veniturile totale unei gospodării în T4 2019 au ajuns la 4.999 lei (+8,5% față de aceeași perioadă din anul precedent), potrivit datelor publicate de INS pentru trimestrul IV 2019. Suma care a revenit pe persoană a fost de 1.939 lei, adică 9,4% în plus. Sunt majorări de venituri situate peste creşterea economică, estimată în prezent a fi fost ceva mai mare de patru procente.
Veniturile băneşti ale unei gospodării au crescut pe parcursul lui 2019 cu 9,8% pe gospodărie şi cu 10,7% pe persoană. Ajustat cu inflația medie în T4 2019 (aproape identică în raport ce cea medie anuală, 3,84% față de 3,83%), puterea de cumpărare a urcat cu 5,7% pe totalul unei gospodării și cu 6,6% la nivel individual.
De remarcat faptul că, pe fondul unui an agricol mai slab, veniturile în natură s-au redus la valori similare cu cele din urmă cu doi ani pentru o familie și cu trei ani în urmă exprimat pe persoană. Cu observația că numărul mediu de persoane pe o familie și-a continuat tendința de scădere, de la 2,60 în urmă cu trei ani la mai puțin de 2,58 în prezent.
Salariile s-au apropiat de 70% din totalul veniturilor
Salariile și-au consolidat puternic poziția majoritară în structura veniturilor totale ale unei gospodării, ajungând la 68,2%, o creştere de peste şapte procente doar în 2018 şi 11,8% pe parcursul ultimilor patru ani. Evoluția este consecinţa integrării tot mai puternice în relațiile de producție bazate pe producția de marfă și utilizarea muncii salariate, cu diminuarea rapidă a părții de autoconsum.
După majorarea cu 15% a valorii punctului de pensie, ponderea veniturilor din prestaţii sociale a mai crescut față de ultimul trimestru al anului trecut, când atinsese cel mai redus nivel istoric (18,7% față de 17,9%). Ponderea veniturilor din activități independente a coborât semnificativ sub nivelul de două procente ( doar 1,7% față de 2,4% în urmă cu doi-trei ani).
Decalajul urban – rural, păstrat la o cotă ridicată
Decalajul dintre mediul urban şi cel rural la venitul total pe persoană s-a păstrat la 56% (2.323,53 lei față de 1.489,63 lei). Astfel, decalajul de venituri între mediile de rezidență s-a stabilizat, după un trend foarte pronunţat de diferenţiere, de ce se situase în T4 2015. Rămâne, însă o problemă care ar trebui luată în serios și luate măsuri în consecință.
Dacă se face trimitere şi din punct de vedere al structurii, unde veniturile băneşti reprezintă 95,8% în mediul urban şi 88,4% în mediul rural, diferenţa apare încă şi mai pronunţată între numerarul pe persoană de 2.225,94 lei pe lună la oraş şi doar 1.316,83 lei pe lună la sat, care arată că decalajul a ajuns la aproape 70%.
Cheltuielile, modelate treptat pe tipar occidental
Evoluția structurii cheltuielilor de consum reflectă convergența cu economiile dezvoltate. De reținut trendul relativ rapid de scădere a alocărilor de către gospodării pe segmentele cele mai importante din coșul de consum utilizat în clasificarea Eurostat, produsele alimentare ( -2,8 puncte procentuale în decurs de trei ani) și locuința (-2,2pp față de T4 2016).
Sumele astfel disponibilizate s-au îndreptat cu precădere spre îmbrăcăminte și încălțăminte (+1,8 pp), transport (+1,3pp) și mobilier, dotarea și întreținerea locuinței (+1,2 pp). Pe fondul creșterii acizelor, sumele alocate pentru băuturi alcoolice și tutun au ținut pasul cu creșterea veniturilor și s-au păstrat aproape de pragul de 8% din total.
Urmărește-ne pe Google News
