Chestiunea

Ups! Economia UE încetineşte, iar asta ne va afecta implacabil

Economia Uniunii Europene a consemnat în al doilea trimestru din 2019 cele mai slabe performanţe din ultimii cinci ani, cu o creştere trimestrială redusă (… Mai mult

06.08.2019

Analiză

Rectificare cu ce? România are cel mai mic raport venituri bugetare/PIB. Hiba majoră a deficitului de 3%

România a fost anul trecut ţara din UE cu cele mai mici venituri bugetare raportat la PIB, potrivit datelor publicate de Eurostat (cu excepţia Irlandei,… Mai mult

05.08.2019

La obiect

Producția agricolă – creştere pe sectorul vegetal, scădere îngrijorătoare pe zootehnie

Valoarea producției agricole a crescut în 2018 cu 7,2% față de anul precedent, potrivit datelor comunicate de INS. Ponderea sectorului vegetal a trecut pragul de… Mai mult

05.08.2019

Analiză

Precizări și observații importante pe deficitul bugetar

Recentul comunicat al Eurostat referitor la soldul execuţiei bugetare pe primul trimestru din 2019 (-4,5% din PIB zice organismul de statistică al Uniunii, -0,5% din… Mai mult

05.08.2019

Cronicile

Trendul salariilor bugetarilor şi al asistenţei sociale în PIB: Cât, cum și ce ”se poate da” cu noua lege a pensiilor

de Marin Pana , 16.10.2018

Datele oficiale disponibile din anul 2010 încoace arată o debalansare a finanţelor publice începută în 2016 şi ajunsă la un nivel îngrijorător în 2018.

Din păcate, la actualul nivel de taxare şi capabilitate de colectare, România a arătat destul de clar că nu poate susţine durabil decât un nivel de 52% – 53% al cheltuielilor cu asistenţa socială cumulate cu sumele necesare pentru plata salariaţilor bugetari.

Cât s-a demonstrat că se poate da, sustenabil

Simplificat, modelul de ajustare după criză arată că se pot da cam 7% din PIB pentru salariile de la stat şi 11% din PIB pentru asistenţa socială (din care cam două treimi pensii, respectiv, coincidenţă interesantă, tot 7% din PIB). Desigur, cu posibilitatea unor minime ajustări şi compensări între aceste componente esenţiale pentru politica economică dar ideea ar fi că nu e indicat să treacă pragul de 60% din banii contribuabililor.

Concret, la venituri bugetare de circa 30% (la care, cu riscurile aferente se adaugă mecanic cele trei procente premise de criteriile de la Maastricht), cam 18% este cota de pensii +salarii pentru care influenţa asupra deficitului public al bugetului general consolidate ar fi neglijabilă. Asta desigur, în condiţiile în care mergem pe un buget cam la 70% din uzanţele UE ca pondere în PIB.

De fapt, trendul pronunţat de creştere a asistenţei sociale şi a veniturilor din sănătate şi învăţământ ar impune o creştere semnificativă a veniturilor bugetare. Abrupt spus, o majorare a cotelor de impozitare, pentru că speranţa de îmbunătăţire a colectării a rămas încă o Fata Morgana a finanţelor publice .

Altminteri, pentru echilibrul macroeconomic (care e ca sănătatea, nu o conştientizezi la adevărata valoare decât atunci când nu o mai ai) ar trebui să menţinem cheltuielile aproape de nivelul dovedit a fi posibil şi rezonabil pentru stabilitatea financiară în anii 2013 – 2015, în conformitate cu cerinţele UE.

Cum stăm pentru moment

Potrivit datelor disponibile pentru anul în curs după opt luni, ponderea cheltuielilor cu personalul în totalul cheltuielilor bugetare a urcat brusc cu încă cinci procente şi se îndreaptă spre pragul de 9% din PIB. Adică peste nivelul de 8,3% atins atât anul trecut cât şi în anul de criză 2010 ( când, nota bene, cheltuielile publice s-au apropiat de 40% din PIB iar deficitul a urcat la -6,5% din PIB).

Deşi asistenţa socială a ajuns la cea mai ridicată pondere de alocări, ceva mai mare decât cea din 2010, cheltuielile de personal au fost cele care au contribuit decisiv la inflamarea deficitului public spre o contribuţie ( calculată în raport cu cota de 18% aleasă arbitrar dar pe baza experienţei anterioare) similară cu cea din momentul de vârf al crizei.

După primele opt luni ale anului în curs, chiar înainte de alte majorări de venituri (prorogate strategic pentru anii viitori) situaţia ponderii în deficit a pensiilor şi salariilor bugetare se anunţă a fi una şi mai problematică, în pofida situării pe un trend de creştere economică robustă, chiar dacă nu la nivelul scontat iniţial.

Şi spre ce ne îndreptăm

Majorarea de la ceva mai mult de 60 de miliarde de lei pe an în 2018 la circa 140 de miliarde de lei pe an a necesarului pentru plata pensiilor va duce, în conformitate cu datele oficiale comunicate de CNSP, la următoarea situaţie a influenţelor bugetare în perioada 2019 – 2022 ( potrivit chiar cifrelor din expunerea de motive la noua lege a pensiilor):

Ideea deficitului bugetar (dacă ne hotârâm să mergem spre limita de 3% din PIB, altminteri rezervată pentru situaţii de criză) fiind de a-l face pentru proiecte publice de infrastructură şi de cofinanţare a schemelor de ajutor din partea UE, cu şanse de a reîntoarce în realizări economice sumele cheltuite. Nu de a-l trimite nesăbuit într-un consum pe datorie şi deficit extern majorat.

Ori, datele sută la sută oficiale arată că noua lege va conduce, chiar în scenariul optimist al îndeplinirii prognozelor oficiale de creştere a PIB şi de scădere sistematică a cursului euro/leu) la o influenţă doar a pensiilor ( reamintim, doar două treimi din cheltuielile cu asistenţa socială) mai mult decât dublă în raport cu deficitul public permis.

Întâmplător sau nu, valoarea de deficit din 2010 (6,5%), consemnată după majorarea pensiilor legiferată pe repede înainte în 2008 şi cea (doar) de influenţă asupra bugetului pentru 2022 (6,46%) seamănă ca două picături de apă. Vom avea din nou nevoie de cheltuieli publice duse spre 40% din PIB (presupunând că îl şi realizăm conform prognozelor oficiale). Să vedem de unde încasări pentru menţinerea echilibrului bugetar.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 16.10.2018

Lăsați un comentariu


Stiri

Oficial: ”80% din managerii de spital nu au ce căuta în sistem”

Mariana Bechir

Aproximativ 80% dintre managerii de spitale “nu au ce căuta în sistemul de sănătate”, a declarat luni ministrul Sorina Pintea, într-o conferință de presă organizată… Mai mult

Stiri

Servicii de lobby în SUA, beneficiar Călin Popescu Tăriceanu: 50.000 dolari și 170.000 euro

Razvan Diaconu

Călin Popescu Tăriceanu a plătit servicii de lobby și consultanță anul acesta în America în valoare de 50 de mii de dolari și 170 de… Mai mult

Stiri

Bundesbank avertizează că economia germană ar putea intra în recesiune în T3

Adrian N Ionescu

Cea mai mare economie a Europei ar putea să-și continue peste vară contracția din trimestrul doi, potrivit unui raport al băncii centrale a Germaniei, Bundesbank,… Mai mult

Stiri

Babeș-Bolyai și Universitatea București, singurele din România în Top 1.000 Shanghai Ranking

Mariana Bechir

Doar două din cele 93 de universități de stat și particulare din România apar în Clasamentul Shanghai 2019 (Academic Ranking of World Universities), care cuprinde… Mai mult

Stiri

Romgaz anunță asocieri cu ”companii petroliere gigant” pentru noi concesiuni în Marea Neagră

Razvan Diaconu

Producătorul naţional de gaze, Romgaz, se află în discuţii cu companii-gigant la nivel mondial din sectorul petrolier, alături de care analizează participarea la runda a… Mai mult

Stiri

Romgaz analizează o investiție în terminalul de gaze naturale lichefiate din Alexandropolis, Grecia

Adrian N Ionescu

Producătorul naţional de gaze, Romgaz (SNG), analizează posibilitatea de a intra în acţionariatul companiei care realizează terminalul de gaz natural lichefiat (GNL) de la Alexadropolis,… Mai mult

Stiri

Document / Primăria Capitalei impune vinietă de acces în oraș inclusiv autoturismelor electrice înmatriculate în țară

Razvan Diaconu

Primăria Capitalei a publicat proiectul de hotărâre în baza căruia ar urma să se decidă că, începând cu data de 1 ianuarie 2020, autovehicolele poluante… Mai mult