Preşedintele Traian Băsescu a promulgat miercuri Legea bugetului pe 2014, după ce a avut la Cotroceni o discuţie de jumătate de oră cu premierul Victor Ponta şi cu ministrul Finanţelor, liberalul Daniel Chiţoiu, discuţie în care s-a convenit amânarea cu trei luni a aplicării suprataxei de 7 eurocenţi la motorină şi la benzină.
Rezultatul întrevederii a fost prezentat de către premier ca un „mic compromis” politic discutat mai întâi în coaliţia de guvernământ şi, ulterior, cu şeful statului: „Un mic compromis pentru a putea avea buget şi de la 1 ianuarie să plătim pensii, salariile la medici, să dăm drumul la subvenţii. Cred că, până la urmă, e un sacrificiu care merită şi măcar să se dovedească că nu aveam nevoie de banii din acciză. Aş fi cel mai fericit dacă ar fi chiar aşa”, a declarat Victor Ponta, la începutul şedinţei de Guvern.
„Guvernul a luat o decizie înţeleaptă”, a declarat Traian Băsescu, după promulgarea legii şi la o oră după anunţul făcut de premier.
Compromisul a venit ca o surpriză, după ce toate părţile au susţinut timp de mai bine de o lună că nu renunţă la poziţiile exprimate iniţial.
„Ce să discut cu preşedintele Băsescu ? Sincer, nu prea ştie ce vrea, am văzut că este extrem de incoerent, a cam îmbătrînit, aşa, s-a băbit. Merge la TV, ne bârfeşte şi pleacă acasă. Cu domnul Băsescu ce să discuţi, că nu e valabil oricum ce discuţi cu el”, declara la sfârşitul lunii noiembrie premierul, ca răspuns la invitaţiile preşedintelui de a discuta problema accizei în bugetul pe anul viitor.
Crin Antonescu, celălalt lider al coaliţiei de guvernământ, susţinea şi el, categoric, pe 3 decembrie: „Niciodată, nu se mişcă o literă”, răspunzând la o întrebare referitoare la posibilitatea renunţării la noua acciză.
Preşedintele Traian Băsescu a declarat de mai multe ori că nu va promulga Legea bugetului pe 2014 decât în ultimul moment pe care i-l permite Constituţia (30 decembrie), dacă Executivul nu renunţă la acciza de 7 eurocenţi pe litrul de carburant, suprataxă introdusă în Codul fiscal pentru a acoperi golurile de la bugetul de stat.
În opinia şefului statului, suma ce s-ar colecta dintr-o astfel de acciză poate fi identificată în diverse capitole din buget, în primul rând la fondurile suplimentare acordate anul viitor Ministerului Dezvoltării Regionale, condus de vicepremierul Liviu Dragnea. De aici s-ar putea lua peste 1,2 de miliarde de lei, bani destinaţi în realitate baronilor, pentru cheltuieli electorale, potrivit numeroaselor declaraţii pe subiect ale lui Traian Băsescu.
Preşedintele nu putea respinge, în final, promulgarea bugetului, pentru că nu-i permite Constituţia, dar promulgarea s-ar fi făcut, în lipsa compromisului, după 1 ianuarie, deoarece Parlamentul nu a adoptat legea la timp (până la 10 octombrie).
Preşedintele : Îmi asum „explicarea erorilor” în faţa FMI
În anunţul făcut miniştrilor referitor la amânarea aplicării celor 7 eurocenţi pe litrul de carburant, Victor Ponta a explicat: „Există obligaţia comună (a prim-ministrului şi a preşedintelui – n. red.) ca în ianuarie, odată cu noua vizită a Comisiei Europene, Fondului Monetar Internaţional, să vedem care este implicaţia pentru buget şi dacă, într-adevăr, din alte tipuri de venituri, putem să acoperim ceea ce nu vom încasa în primul trimestru al anului 2014”.
La rândul său, preşedintele a confirmat că înţelegerea convenită miercuri, la Palatul Cotroceni, include şi participarea şefului statului la negocierile cu instituţiile financiare internaţionale: „Când va veni delegaţia FMI la Bucureşti, în ianuarie, îmi asum explicarea erorilor legate de creşterea accizei la carburant”, a declarat miercuri Traian Băsescu.
Premierul Victor Ponta a dat un pas înapoi, săptămâna trecută, anuţând că negociază cu Fondul Monetar Internaţional şi Comisia Europeană amânarea cu trei luni a aplicării accizei la motorină, pentru a atenua efectul resimţit la transportatorii de marfă. În paralel, premierul a negociat cu petroliştii o serie d scutiri, pentru a-i convinge pe aceştia să suporte o parte din costurile suprataxei, astfel încât ea să nu se reflecte în totalitate în preţul la pompă al carburantului.
Gerry Rice, directorul Departamentului de Comunicare al FMI, a anunţat pe 13 decembrie, într-un briefing de presă la Washington, că Fondul așteaptă ca Guvernul României să decidă dacă vrea să modifice angajamentele asumate la ultima vizită și abia apoi le va propune spre aprobare boardului executiv, în martie. ”Suntem convinși că autoritățile își vor respecta angajamentele privind elementele-cheie din acord, astfel încât prima evaluare să fie finalizată. Nu pot da un termen privind următoarea vizită a misiunii”, a precizat reprezentantul Fondului.
Comisia Europeană a anunţat şi ea, prin purtătorul de cuvânt al comisarului european pentru politici economice și monetare, Olli Rehn, că este pregătită să analizeze măsuri alternative venite din partea Guvernului României, care să aibă același impact bugetar cu cel al accizei suplimentare: “Sperăm ca în România să se ajungă la un acord. (…) Noi suntem pregătiți să analizăm propuneri alternative care susțin creșterea economică și care au un impact bugetar echivalent”.
”Pe încredere”
Preşedintele a semnat Legea bugetului imediat după înţelegerea convenită cu premierul şi ministrul Finanţelor, după care a trimis-o la Monitorul Oficial, pentru publicare. Întrebat de presă ce garanţii are că Victor Ponta îşi va respecta promisiunea, şeful statului a declarat că este vorba despre „cuvântul de onoare” şi că speră că premierul se va ţine de cuvânt „de data aceasta”.
Potrivit MEDIAFAX, care citează surse oficiale, Guvernul a aprobat ordonanţa de urgenţă de amânare cu trei luni a taxei suplimentare de 7 eurocenţi, „doar după ce membrii Cabinetului au primit, pe masă, decretul prin care preşedintele Traian Băsescu promulgă bugetul”.
Răsturnarea de situație, provocată de apogeul crizei dintre copreședinții coaliției de guvernământ
Răsturnarea de situaţie pe taxa de 7 eurocenţi s-a produs într-o zi tensionată şi plină de întâlniri între liderii coaliţiei de guvernământ, USL.
Potrivit declaraţiilor lui Crin Antonescu, premierul Victor Ponta a amânat şedinţa de guvern şi s-a dus să discute cu preşedintele PNL, după ce miniştrii liberali l-au anunţat că nu vor semna ordonanţa care permite birourilor reunite ale Parlamentului să aprobe conducerea interimară a TVR.
De la întrevederea fără niciun rezultat dintre cei doi, premierul a plecat la Palatul Cotroceni, însoţit de ministrul Finanţelor, liberalul Daniel Chiţoiu, unde s-a stabilit amânarea taxei la carburant.
Ordonanţa referitoare la conducerea interimară a TVR este necesară deoarece, marţi, în Parlament nu a fost întrunit cvorumul pentru numirea lui Rareş Bogdan (propunerea liberalilor) pe postul de director general interimar al televiziunii naţionale, din cauza social-democraţilor, care au plecat din sală.
Președintele Senatului i-a acuzat pe partenerii din PSD că nu au respectat ultima înțelegere: susținerea lui Rareș Bogdan la conducerea TVR, în schimbul sprijinirii lui Toni Greblă la Curtea Constituțională: “Am avut ieri o discuţie despre cuvânt şi despre minciună. Pentru cine nu era clar, poate vedem şi ce s-a întâmplat de ieri până azi. Noi am avut ieri o propunere din partea grupului PSD pentru Curtea Constituţională – a fost vorba de un fost coleg din Senat, domnul senator Greblă, jurist, fost preşedinte al Comisiei Juridice”, a declarat Crin Antonescu.
Preşedintele Camerei Deputaţilor, Valeriu Zgonea, a sugerat că „supărarea” care a dus la marţi la părăsirea plenului de către PSD a fost o replică la cele întâmplate cu legea minelor, care nu a trecut din cauza liberalilor: „Supărarea PSD a venit de la şmecheria care s-a făcut la Legea minelor”, a declarat miercuri Valeriu Zgonea.
Legea minelor, botezată de parlamentari „Legea Roşia Montană 2”, făcea parte dintr-o altă înţelegere a coaliţiei – PSD a acceptat respingerea proiectului Roşia Montană în schimbul promisiunii liberalilor de a vota legea minelor, cadru general creat prin preluarea mai multor prevederi importante din controversatul proiect de exploatare auriferă.
Tensiunile din coaliţia de guvernământ au escaladat începând cu săptămâa trecută, când a izbucnit scandalul modificării Codului Penal, au apărut o serie de reacţii critice ale ambasadelor occidentale şi liderii USL s-au acuzat reciproc de „minciună”.
În opinia celui de-al treilea lider USL, preşedintele PC Daniel Constantin, tensiunile din interiorul coaliţiei au explodat marţi, dar s-au adunat în timp: „Practic, sunt tensiuni care s-a acumulat în timp, care probabil că nu au fost spuse sau gesturi care s-au făcut şi care, adunate, au creat această tensiune care a explodat iată, ieri (marţi – n. red.), la votul cu privire la conducerea televiziunii”.
