Frans Timmermans, prim-vicepreşedintele Comisiei Europene, i-a solicitat premierului Viorica Dăncilă ca până la începutul lunii viitoare să răspundă unui set de 18 întrebări legate de modificările codurilor penale şi de procedură penală, potrivit unor surse Mediafax.
Comisia Europeană suspectează că schimbările propuse ar putea încălca trei directive europene.
Întrebările i-ar fi fost transmise premierului României într-o scrisoare din 4 octombrie şi reprezintă o continuare a dezbaterilor din Parlamentul European.
Comisia Europeană a confirmat existenţa unor întrebări adresate autorităţilor de la Bucureşti.
„Comisia urmăreşte cu atenţie evoluţiile din România, în mod particular evoluţiile legislative privind legile justiţiei şi legile pentru Codul de Procedură Penală şi Codul Penal. Analizăm amendamentele în ceea ce priveşte conformitatea lor cu legislaţia UE şi am trimis întrebări detaliate şi precise autorităţilor române în privinţa acestor chestiuni’, se arată într-un răspuns al purtătorului de cuvânt al Comisiei Europene, pentru Mediafax.
Întrebările punctuale transmise de Comisie la Bucureşti au ca scop lămurirea unor eventuale încălcări ale directivelor europene.
Printre nelămuririle lui Timmermans se numără și modificarea articolului 305 din Codul de Procedură Penală, referitor la înciderea investigaţiei penale după un an, dacă nu a fost identificat un suspect în cauză. CE solicită guvernului român să explice în ce condiţii poate fi continuată investigaţia şi în ce măsură victimele infracţiunii investigate pot contesta decizia de închidere a dosarului, conform articolului 11 din Directiva Europană 29/2012 de stabilire a unor norme minime privind drepturile, sprijinirea şi protecţia victimelor criminalităţii.
Celelalte două directive despre care Comisia crede că ar putea fi încălcate prin modificările celor două coduri penale sunt 1371/2017 privind combaterea fraudelor îndreptate împotriva intereselor financiare ale Uniunii prin mijloace de drept penal si 42/2014 privind îngheţarea şi confiscarea instrumentelor şi produselor infracţiunilor săvârşite în Uniunea Europeană.
În situaţia în care un stat membru încalcă legislaţia europeană, Comisia dispune declanşarea procedurii de infringement.
În cazul în care neconformitatea nu este remediată, statul ajunge în faţa Curţii Europene de Justiţiei (CJUE). România a fost deja acţionată la CJUE pentru neaplicarea directivei pentru combaterea spălării banilor.
Urmărește-ne pe Google News
