miercuri

29 iunie, 2022

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

16 iunie, 2013

Creșterea economică este vitală pentru reducerea șomajului și pentru a reduce povara datoriilor acumulate atât în sectorul public, cât și în cel privat în ultimii 20-30 de ani. Creșterea economică în țările bogate a fost însă lentă până acum, comparativ cu deceniile anterioare, comentează The Economist.

Publicația scrie că o problemă pare să cântărească greu în privința creșterii: scăderea numărului de angajați în mai multe țări europene în următorii 20 de ani, în absența imigrației în masă. De aceea, este mult mai important să fie îmbunătățită productivitatea pentru a fi stimulată creșterea. Acestă țintă este însă greu de atins, în condițiile în care, așa cum afirma și Fredrik Nerbrand, de la HSBC, câștigurile productivității par să fie mai dificil de obținut cu o forță de muncă îmbătrânită.

De altfel, angajații cu vârste cuprinse între 20 și 30 de ani par să arate cele mai rapide creșteri în productivitate, în condițiile în care li se oferă o pregătire profesională și acumulează mai multă experiență la locurile de muncă. Este greu de stabilit vârsta exactă la care productivitatea începe să scadă. Răspunsul variază de la un domeniu la altul și de la un muncitor la altul, scrie The Economist.


Testele de aptitudini au arătat că angajații cu vârste cuprinse între 54 și 64 de ani obțin rezultate sub medie în privința funcțiilor de coordonare, sau a celor care implică solide cunoștințe de matematică. Un studiu de specialitate a arătat, de altfel, că scăderile în ceea ce privește productivitatea sunt semnificative după vârsta de 50 de ani, în domeniile în care este necesară o reacție rapidă pentru rezolvarea problemelor.

Diminuarea importanței muncii manuale în economiile dezvoltate i-ar putea determina pe lucrătorii în vârstă să fie mai productivi pentru mai mult timp. În schimb, importanța sporită a tehnologiei poate avea efecte negative asupra angajaților în vârstă.

Studiile recente au arătat că firmele cu un număr mai mare de angajați cu vârste de peste 55 de ani sunt mai puțin tentate să adopte noile tehnologii decât firmele cu un număr mai mare de angajați sub 30 de ani.

Fredrik Nerbrand consideră că un angajat atinge vârful productivității între 30 și 50 de ani, iar scăderea are loc mult mai rapid după 55 de ani. Astfel, Nerbrand apreciază că, cel mai probabil, indicatorul viitoarelor schimbări în ceea ce privește productivitatea va fi dat de relația dintre angajații cu vârste cuprinse ântre 20 și 29 de ani cu cei cu vârste cuprinse între 55 și 57 de ani. Acest raport este în scădere aproape peste tot în lume, notează The Economist, care menționează că până în 2030 vor fi doar pe jumătate la fel de mulți absolvenți ca numărul persoanelor în vârstă din vestul Europei, și mai puțini decât în Japonia.


Există câteva diferențe interesante între țări, notează The Economist. Astfel, perspectivele demografice din Germania, de exemplu, se deteriorează rapid în condițiile în care o mare parte a populației cu vârste cuprinse între 40 și 50 de ani se apropie de pensionare. Acest lucru ar putea explica de ce politicienii germani au fost atât de reticenți să-și asume povara datoriilor din alte țări europene.

În schimb, perspectivele pentru Franța și Marea Britanie sunt mult mai pozitive. Țările în curs de dezvoltare s-au aflat într-o poziție mai bună, dar, între timp, situația s-a agravat. Profilul demografic al Chinei arata ca cel al Japoniei, cu un decalaj de 20 de ani, rata de absolvenți-pensionari va fi mai mică decât cea a Americii până în 2030.

Este foarte bine să se descrie relația teoretică între evoluția demografică și creșterea productivității, dar există o legătură în practică?, se întreabă The Economist. Performanța slabă a economiei Japoniei în ultimii 20 de ani este bine cunoscută, cu toate că unii experți ar pune acest lucru atât pe seama politicilor nepotrivite, cât și a demografiei. Cu toate acestea, productivitatea țării a crescut mai greu în ultimii 30 de ani, în condițiile în care populația Japoniei a îmbătrânit.

Desigur, demografia nu este singurul factor care afectează productivitatea și ar putea să nu fie chiar cel mai important. Schimbările tehnologice – imprimarea 3D și robotica, de exemplu, sau apariția gazelor de șist ca formă de energie ieftină ar putea oferi un impuls suplimentar.

Îți mulțumim că citești cursdeguvernare.
Abonează-te la newsletter aici.

De asemenea, în Europa reformele structurale, cum ar fi reducerea distorsiunilor pieței muncii, ar putea oferi un impuls suplimentar.

Unele țări ar putea crește numărul femeilor în forța de muncă, cum ar fi cazul Italiei, care are una dintre cele mai scăzute rate din OCDE în această privință. Atunci, acești factori vor trebui să facă o diferență foarte mare pentru țările dezvoltate, pentru a depăși povara îmbătrânirii populației, conchide The Economist.

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

citește și

lasă un comentariu

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată.

toate comentariile

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată.

articole categorie

Citește și:

Consumatorii români aveau, la nivelul anului 2021, o paritate a puterii de cumpărare de 55,5% din media europeană, procent identic cu cel din 2020, cel mai redus de...

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: