Retehnologizarea Unității 1 de la Cernavodă este un proiect strategic prin care se dublează durata de exploatare după 2029, cu costuri mult reduse. Investiția este echivalentul a aproximativ 60% dintr-o unitate nouă. Practic, după retehnologizare vom avea o unitate nouă pentru încă 30 de ani, a declarat Teodor Chirică, președintele CA al Societății Naționale Nuclearelectrica, marți, la conferința CDG ”România producătoare în noua paradigmă economică: probleme, finanțarea dezvoltării, intrarea în viitor”.

Principalele declarații:

•  Voi începe cu o scurtă trecere în revistă a perspectivelor mondiale, conform unei analiza a Agenției Internaționale pentru Energie a OECD.
• Cererea mondială de energie va crește în următorii trei ani în medie cu 3,4% pe an până în 2026. Producția globală de energie nucleară va depăși recordul anului 2021, cu aproape 3% pe an, devenind parte esențială a strategiilor din multe state.
• La Conferința COP 28, numită și COP nuclear (de către cei cărora le convine treaba asta), care s-a încheiat în decembrie, peste 20 de state au semnat o declarație comună de triplare a capacității nucleare până în 2050. România a semnat acest document.
• Nuclearelectrica are în dezvoltare trei proiecte majore, pe care le reiterez: retehnologizarea Unității 1 de la Cernavodă, proiectul Unităților 3 și 4 și proiectul reactoarelor mici modulare de la Doicești. Mai sunt și alte proiecte importante dar nu de talia acestora.
• Semnarea, la date de 9 iunie 2023, a acordului de sprijin dintre Statul Român și Nuclearelectrica, pentru dezvoltarea proiectului Unităților 3 și 4 de la Cernavodă, și a proiectului reactoarelor mici modulare de la Doicești, a constituit iun pas important în accelerarea proiectelor nucleare din România. Sigur că, aici, o contribuție importantă și-a adus și Parlamentul.
• Acordul oferă suport acestor proiecte prin legiferarea, să zicem, a contractului prin diferență – un mecanism utilizat în ultima vreme în proiectele nucleare, ca și prin acordarea de garanții suverane finanțărilor care vor fi atrase.
• După anul 2031, operând patru unități CANDU și șase module SMR, vom avea peste 3.200 de megawați capacitate instalată, 33% cotă de piață și 66% din energia curată a țării, dublarea locurilor de muncă (nu putem să digitalizăm toată industria nucleară, mai ales că avem și principiul safety first, care ne ghidează în orice acțiune) și vom evita emiterea a 24 de milioane de tone de bioxid de carbon în atmosferă.
• Un lucru important: revitalizarea industriei orizontale (cum i se spune când eram mai tânăr, sau supply chain, cum se spune acum, că sună mai frumos; posibilități de extindere regională, multiple beneficii socio-economice de dezvoltare locală și regională.
• În privința supply chain, am niște nemulțumiri… Ce s-a discutat până acum atinge și industria nucleară… Avem un lanț de aprovizionare care a fost foarte puternic. Sigur, a fost finanțat de stat la vremea respectivă, Au urmat niște privatizări… să nu le zic dubioase, că n-am elemente… dar care nu au niște clauze de continuitate a afacerii și atunci, foarte multe au fost folosite pentru blocuri de locuințe pe locurile respective.
• Stau și mă uit acuma cu tristețe la platforma IMGB-ului, ce se întâmplă acolo, unde a mai rămas Walter Tosto, are a cumpărat Fabrica de echipamente nucleare, și care merge foarte bine, duduie…
• Alături, General Turbo, care se scufundă, va fi probabil ultima industrie de pe acea platformă care se va scufunda.
• Doosan a fost prima care a fost vândută, fosta IMGB. Am fost în vizită acum o vreme și duduia fabrica, era într-o producție continuă. Era o fabrică cu calificare pentru proiecte nucleare.
• Deci tot lanțul ăsta de aprovizionare este foarte legat de politica nucleară a țării. Ne vom trezi în situația de a nu prea mai avea lanț de aprovizionare.
• Au apărut actori noi, firme private, firme cu capital străin, care sunt interesate să continue, dar firme… partea de construcții montaj este destul de dificilă, ceea ce ne-a obligat pe noi să ne înființăm o filială dedicată serviciilor, Nuclearelectrica Serv, pentru că aveam probleme cu contractorii, care nu mai erau numele mari de pe vremea când eram eu proiectant în asistență tehnică la Cernavodă și, după aia, am ajun s director în diferite funcții în RENEL și apoi în Nuclearelectrica.
• Acuma să termin cu lacrimile și să trec foarte scurt prin proiecte.
• Retehnologizarea Unității 1 este un proiect strategic pentru România, prin care se dublează durata de exploatare  după 2029, cu costuri  mult reduse. Investiția este echivalentul a cam 60% dintr-o unitate nouă. Practic am o unitate nouă pentru încă 30 de ani.
• Bine, ne referim la costuri, dar știm foarte bine că au crescut foarte mult. Deci doar procentajul rămâne în discuție.
• Pentru proiectul Unităților 3 și 4, în etapa actuală sunt foarte importante obținerea opiniei favorabile a Comisiei Europene în urma notificării proiectului, în baza Articolului 41 din tratatul Euratom, obținerea autorizației de securitate nucleară de la CNCAN, pentru faza de construcție și luarea deciziei finale de investiție, pentru trecerea la etapa 3, care se va desfășura în perioada 2027 – 2031, respectiv 2032 pentru cele două unități.
• Există interes internațional pentru dezvoltare a Unităților 3 și 4, așa cum există și pentru SMR-uri. În septembrie 2023, Canada a anunțat disponibilitatea de a sprijini cu 3 miliar de dolari canadieni dezvoltarea și finanțarea Unităților 3 și 4.  
• Se completează astfel, interesul arătat de Statele Unite prin US Eximbank, de a finanța serviciile tehnice furnizate de SUA pentru Unitățile 3 și 4, prin finanțarea cu 50 de milioane de dolari americani a serviciilor tehnice de pre-proiect, ca urmare a programului Engineering Multiplier Program și finanțarea cu 3 miliarde de dolari americani a serviciilor de inginerie și management de proiect din contactul de finalizare.
• Realizarea Unităților 3 și 4 va duce și la dublarea capacității de fabricație la fabrica de combustibil nuclear pe care o deținem noi pe platforma Pitești.
• Proiectul de realizare a reactoarelor modulare mici (SMR) vine pe fondul existenței a peste 80 de proiecte și concepte de acest fel, aflate în diverse etape de autorizare și implementare.
• Până acum, doar un singur proiect (în sensul de design; în românește există și sensul de investiție), NuScale din Statele Unite,  este certificat de regulatorul nuclear național. Tehnologiile SMR sunt dezvoltate pe baza experienței propulsiei navale cu reactoare nucleare, începută în SUA, sub conducerea faimosului amiral Hyman G. Rickover, Nautilius fiind primul submarin nuclear american, lansat la apă în 1954.
• Pe baza acestui concept s-a dezvoltat primul reactor nuclear civil, cu o putere de 60 de  megawați, un SMR al zilelor noastre, la centrala nucleară Shippingport din SUA, care a atins prima criticitate în decembrie 1957, fiind dezafectat după 30 de ani de exploatare fără incidente deosebite. Asta apropo de campania care se face pe diferite canale referitor la riscurile pe care și le asumă România, implicându-se în SMR.
• În context european, la 7 noiembrie 2023, Comisia Europeană anunța crearea unei alianțe industriale dedicate SMR-ului, având drept scop accelerarea implementării acestora și asigurarea unui lanț de aprovizionare al UE, inclusiv a unei forțe de muncă calificate.
• Prin Rezoluția Parlamentului European din 12 decembrie 2023, s-a votat cu o majoritate covârșitoare, susținerea SMR-urilor în UE, solicitând Comisiei să elaboreze și să finanțeze o strategie industrială specifică pentru implementarea acestora.
• Referitor la zona de atractivitate pentru investiții, pot să vorbesc chiar în numele industriei energetice, care practic se confruntă cu aceleași probleme cu care ne confruntăm noi. Și ar fi foarte interesant pentru proiectele noastre și pentru România susținerea așa zisei industrii grele. Turbine folosești și la hidrocentrale și la centrale nucleare. Recipiente sub presiune la anumite dimensiuni, la fel. Sunt câteva companii private care au avut un aport de capital inițial și ăștia se descurcă de unii singuri, dar multe companii cu capital românesc au dispărut și cei care au rămas nu prea se descurcă.
• Eu am lucrat patru ani la o firmă britanică și atunci am învățat foarte mult. Regatul Unit are un acord cu industria și are și sub-acorduri cu industria nucleară. Și spune ce facem noi pentru industria nucleară. Facem școli, programe pentru experți, facem infrastructură până la limita centralei, blocuri de locuințe…
• Marile economii nu pregetă. La noi și spaima asta… ajutor de stat… nu ne lasă… Chestia asta că nu ne lasă Comisia Europeană m-a îngrozit. Orice nerealizare se pune în cârca Comisiei Europene. Nu zic că ăia sunt niște sfinți, dar dacă știm să punem problema și avem o diplomație industrială, cred că se pot rezolva foarte multe.

Partenerii evenimentului:

• Aqua Carpatica
• Societatea Națională Nuclearelectrica S.A. 
• TeraPlast
• Raiffeisen Bank
• INACO – Inițiativa pentru Competitivitate

Partener instituțional:

• Comisia pentru Industrii și servicii – Parlamentul României, Camera Deputaților