Tensiunile inflaţioniste se acumulează, mascate de scăderea preţului la combustibili. Inflaţia CORE 2, la cea mai mare valoare din ultimele 12 luni.

Potrivit datelor oficiale comunicate de Institutul Național de Statistică, România a consemnat în mai 2017 o creştere prețurilor faţă de luna precedentă de 0,28%, identică cu cea din luna aprilie 2017. Inflaţia anuală a urcat aproape insesizabil, până la +0,64%.

Dar aparenta stabilitate este înşelătoare, deoarece rezultă din influenţe de semn opus între o creştere continua a preţurilor la intern şi scăderea cotaţiilor la energie în plan extern.

Fapt semnificativ, indicatorul CORE 2, adică partea din inflaţie aflată sub acţiunea politicii monetare, a urcat la cea mai mare valoare din ultimele 12 luni, respectiv 0,25%, depăşind maximul local atins în octombrie 2016.

Practic, tensiunile inflaţioniste care se acumulează discret dar continuu, sub efectul majorărilor de venituri (salariul exprimat în euro a atins un nivel record istoric de 522 de euro) au fost mascate şi în luna mai şi de la începutul acestui an de scăderea preţurilor la combustibili (-0,92% în mai şi -3,18% de la începutul anului). De reţinut, această poziţie foarte sensibilă din coşul de consum a păstrat şi scumpirea altor produse la un nivel mai scăzut.

De fapt, în luna mai, produsele alimentare s-au scumpit cu mult peste indicele general de inflaţie (+0,61%). Astfel, această grupă de bază din coşul de consum şi-a epuizat resursa de majorare din punct de vedere al ţintei de inflaţie de 2,5% plus/minus un punct procentual şi a ajuns deja la +2,61% înainte de jumătatea anului în curs.

Cartofii, intraţi în folclorul variaţiilor indicelui preţurilor de consum, s-au scumpit cu 8,76% în mai şi au suflat prima poziţie pe 2017 citricelor, cu scorul alarmant al creşterilor de 21,75% la 21,36% ( acestea din urmă s-au scumpit în mai cu „doar” 5,86%). Fructele proaspete s-au aruncat şi ele la valori cu două cifre, respectiv +12,62%.

Dar asta la ponderi relativ mici, în jur de 1% din coşul de consum şi cu potenţial de revenire. Mai gravă apare în context majorarea de preţuri la grupa cu cea mai mare pondere de la alimente, cea de carne şi produse din carne, care adună aproape 9% din cheltuielile lunare ale unei familii. Carnea s-a scumpit de la începutul anului cu 1,62%, scumpire din care aproape jumătate ( +0,76%) s-a consemnat în luna mai.

Mărfurile nealimentare au rămas în apropierea cotei zero (+0,07% în mai şi -0,51% faţă de decembrie 2016) strict datorită conjuncturii internaţionale favorabile din perspectiva preţului în scădere al energiei ( încadrată pe sistemul naţional de calcul la mărfuri nealimentare). Altminteri, preţurile adevăratelor mărfuri nealimentare s-au mişcat în sus pe luna mai cu +0,22% la îmbrăcăminte (+0,61% de la începutul lui 2017), +0,43% la încălţăminte, +0,32% la mobile şi +0,28% la autoturisme.

Tarifele serviciilor s-au majorat în luna mai cu 0,21%, principalele influenţe în acest sens venind din facturile de telefonie (+0,51%), legate de evoluţia cursului euro/leu, şi de la eterna scumpire discretă de la serviciile de apă, canal şi salubritate (+0,22%). În pofida ponderii foarte reduse în coşul de consum, ar fi remarcat şi creşterea tarifelor la transportul aerian (+7,56%).

Până la sfârşitul anului, se aşteaptă o creştere progresivă a indicelui de inflaţie undeva în partea inferioară a intervalului de 2,5% plus/minus un punct procentual ( estimarea BNR este de 1,6% pentru trimestrul patru). Problema este însă că intervalul de incertitudine de +/- 1,2% apare tot mai debalansat către în sus, cu riscuri ce se profilează a se materializa mai curând în sensul creşterii valorii finale. Ceea ce reclamă prudenţă în politica de creştere a veniturilor (fie ele salariale, fie pensii).

În context, elementul-cheie se conturează a fi, dincolo de evoluţia cursului de schimb al leului, tot mai supus presiunilor deficitului comercial lunar (cantonat deasupra pragului de un milliard de euro) , nivelul preţurilor la petrol şi la gaze naturale pe plan mondial. Din această perspectivă, escaladarea conflictului între principala producătoare de petrol pe plan mondial, Arabia Saudită, şi principalul furnizor de gaze naturale lichefiate, Qatar-ul, nu se anunţă a fi de bun augur.

Simplul fapt că, doar pe luna mai, creşterea generală a preţurilor din România ar fi fost cu circa 40% mai mare dacă nu s-ar fi ieftinit combustibilii ar fi de natură să ne avertizeze asupra riscurilor externe semnificative pentru stabilitatea preţurilor de la noi. De altfel, dacă energia nu s-ar fi ieftinit pe parcursul primelor cinci luni, în loc de un indice de inflaţie pe primele cinci luni din 2017 de +0,36% am fi avut un mult mai îngrijorător +0,62% ( -0,26% a fost influenţa scăderii preţurilor la combustibili faţă de finalul lui 2016).