fbpx

Chestiunea

Bugetul 2021: în căutarea unei consolidări fiscale fără șocuri

Bugetul pe anul 2021 reprezintă ora adevărului – atât pentru ieșirea din criza produsă de Covid și menținerea unei direcții de dezvoltare coerente, cât și… Mai mult

14.01.2021

La obiect

Analiză: Cum a schimbat pandemia obiceiurile de consum și economisire din România

Pandemia a schimbat în proporții semnificative obiceiurile de consum, dar și de economisire ale românilor, reiese din datele INS analizate de cursdeguvernare.ro. Rata de economisire… Mai mult

13.01.2021

La obiect

Salariul mediu pe economie a trecut pragul de 700 de euro în noiembrie. Semnal de frână tras de administrația publică

Potrivit datelor publicate de INS, câștigul salarial mediu brut din luna noiembrie 2020 a fost de 5.565 lei, cu 113 lei sau 2,1% mai mult… Mai mult

13.01.2021

La obiect

Noiembrie 2020 – producția industrială în pierdere de viteză, influențată de sezonalitate

România a consemnat în luna noiembrie 2020 o scădere de 4,8% a producției industriale față de luna anterioară (serie brută). De reținut, însă, acest rezultat… Mai mult

13.01.2021

Tendințe: Cerere de energie mai mică pentru creștere economică mai mare

de Adrian N Ionescu , 6.3.2019

Foto: Energy Insights by McKinsey

Pentru prima dată în istorie, creșterea cererii de energie se va decupla de creșterea economică, ca urmare a reducerii intensității energetice necesare pentru o aceeași unitate de produs intern brut.

„În ciuda dublării PIB global în termeni reali până în 2050, cererea de energie primară va creşte doar cu 14%”, spune raportul Global Energy Perspective 2019, publicat recent de firma de consultanţă McKinsey.

Pe de altă parte, România se bizuie încă pe cărbune, consumă mai multă energie decât media europeană pentru același euro de PIB, se confruntă cu o inflație de proiecte de strategie energetică, dar și cu taxarea suplimentară în domeniu.

Totodată, la nivel global, competitivitatea noilor capacități de energie regenerabilă o va depăși pe cea a generării din combustibili fosili în termeni de costuri până în 2030 și chiar anul viitor în Germania sau Spania.

 

Intensitatea consumului

Principalul motor al tendințelor menționate este scăderea intensităţii energetice, care „compensează efectele sporului populaţiei cu venituri în creştere, conducând la o încetinire a creşterii cererii de energiei”, potrivit raportului citat.

Intensitatea energetică reprezintă consumul intern brut de energie (calculat în tone petrol echivalent – tep) raportat la PIB.
Indicatorul este cu 75% mai mare în România decât media Europeană, potrivit celor mai recente date oficiale.

(Citește și: Atenţie la eficienţa energetică!)

România se află pe o tendinţă inversă cu cerinţele la nivel european şi cu țări ca majoritatea statelor care provin din fostul bloc estic.

Regenerabilele la putere

Importanţa resurselor regenerabile de energie va creşte până într-atât la nivel global, încât va acoperi mai mult de jumătate din capacitatea de producţie de electricitate până în anul 2035.

Împreună cu producţia nucleară, regenerabilele vor ajunge la o pondere de 34% în mixul de energie, până în 2050.

Ponderea gazelor naturale va fi singura care va creşte dintre sursele de combustibili fosili până în 2035, an după care se va plafona.

Capacitatea suplimentară de generare de electricitate pe bază de gaze naturale se va ridica la 675 GW până în 2035, adică de trei ori capacitatea instalată din țările Europei, membre OECD.

Cererea de petrol va înregistra un vârf înainte de 2030 până la 108 milioane de barili pe zi, după care „va scădea substanţial”.

Industria chimică contează pentru mai mult de jumătate din creşterea cererei de petrol din următorii 15 ani, dar apoi şi contribuţia acestui sector va scădea ca urmare a reducerii cererii de materiale plastice, pe fondul reciclării în creştere a acestora.

Declinul cel mai puternic al cererii de petrol va fi în generarea de electricitate şi în transport. Vânzările de vehicule electrice va depăşi pragul de 100 de milioane până în 2035.

Vehiculele electrice vor deveni o alternativă mai iefitină în cinci până la 10 ani. Costul acumulatoarelor va scădea de la 220 dolari (în 2017), până la 73 de dolari pe kilowatt oră până în 2030.

Echilibrarea costului total al deținerii de vehicul electrice (prețul acestuia și consumul) urmează să devină comparabilă în SUA și China cu cea din Europa.

Cererea de cărbune va scădea cu 40% până în 2050, mai ales ca urmare a reducerii din China.

România în contratimp

Cel mai recent proiect de strategie energetică a României mizează încă pe cărbune pentru producția a peste 20,6% din energia electrică livrată în 2030, adică 15,8 TWh, sau cât a produs CE Oltenia în 2017.

O creștere de 1,9% va înregistra producția de energie electrică din hidrocarburi până la circa 14,5 TWh până în 2035.

Proiectul de strategie mai arată:

  • o creștere a producției de energie din surse nucleare de la 17,4 TWh în 2030, la 23,2 TWh în 2035
  • o creștere la 29 TWh pe total surse regenerabile, reprezentând o pondere de 37,6% din totalul surselor de energie primară care vor alcătui mixul energetic în anul 2030.

Obstacolele interne

Recentele taxe noi impuse pe neaşteptate sectorului energetic de OUG 114 complică ecuaţia investiţiilor de miliarde de euro necesare în domeniu.

Necesarul de investiţioi în domeniu este evaluat de 10 ani cam la aceleaşi 20 de miliarde de euro, ceea ce înseamnă că nevoile noi au surclasat mereu ce s-a cheltuit.

Mai nou s-a descoperit că nici puterea instalată a capacităților de producție de electricitate ale României nu este cea care era cunoscută.

„Din cei 24.000 MW (putere instalată), 8.000 lipsesc. Aceasta este realitatea, generată de condiţii juridice, de finanţare, de condiţii de mediu, tehnice”, a declarat Doru Vişan, secretar de stat în Ministerul Energiei, marți, la ZF Power Summit.

În aceste condiții, importurile de energie electrică au crescut și acestea au venit mai ales din Cehia, potrivit oficialului citat.

Cauzele creșterii importurilor ar fi „strict comerciale, energia s-a mutat de la preţul mai mic spre preţul mai mare, trebuie să ne uităm în interior de ce s-a întâmplat.

Cauza principală este acest dezechilibru între cerere şi ofertă, cererea a fost mult mai mare în fiecare moment, şi creşterea preţului certificatelor de CO2, o influenţă majoră, ea nu a fost nici măcar anticipată că se va putea întâmpla, de la 7 euro am plecat, la 25 de euro, cu o medie de 23 de euro în ultimele luni”, a spus Doru Vişan.

Totuși, oficialul român a recunoscut că marea problemă a sectorului energetic naţional este structura de producţie „de tip monocombustibil, în condiţiile în care Cehia are o structură de tip mix”.

Descărcați AICI raportul McKinsey Energy Insights Global Energy Perspective 2019

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 6.3.2019

Lăsați un comentariu


Europa

Ombudsmanul UE investighează Comisia Europeană privind contractarea vaccinurilor anti-COVID-19

Adrian N Ionescu

Ombudsmanul european a anunţat vineri lansarea unei investigaţii în legătură cu regimul de secret în care Comisia Europeană abordează contractele de achiziţie a vaccinurilor anti-COVID-19.… Mai mult

Stiri

Curtea Constituținală critică modul de legiferare „defectuos” a punctului de pensie, forțată de PSD anul trecut

Vladimir Ionescu

Legea pentru aprobarea OUG 135/2020 a creat, din cauza modului defectuos de legiferare, o incertitudine juridică în privinţa existenţei normative a valorii punctului de pensie,… Mai mult

Europa

27 de ani de închisoare pentru românul implicat în moartea imigranților vietnamezi sufocați într-un camion frigorific în 2019

Vladimir Ionescu

La 27 de ani de închisoare a fost condamnat Gheorghe Nica (43 de ani), implicat în moartea a 39 de imigranți vietnamezi, sufocați într-un camion… Mai mult

Europa

Noua administrație Biden pune presiune pe Germania să oprească North Stream 2

Iulian Soare

Noua administrație americană este la fel de vehementă ca cea veche împotriva construcției conductei Nord Stream 2, proiectul reprezentând un obstacol în relația Washington-Berlin. Într-o… Mai mult

Stiri

De luni se redeschid restaurantele, barurile, cinematografele și sălile de jocuri din București: noile reguli de funcționare

Vladimir Ionescu

Comitetul Municipiului Bucureşti pentru Situaţii de Urgenţă (CMBSU) a decis ridicarea mai multor restricții în Capitală, începând cu ziua de luni. Decizia vine după ce… Mai mult

Stiri

România ar trebui să aloce cel puțin 6 miliarde euro pentru digitalizare în PNRR – INACO

Razvan Diaconu

Digitalizarea României este subfinanțată de cel puțin 9 ori în planul Guvernului de redresare, cu alocări prevăzute în valoare de doar 0,7 miliarde euro, în… Mai mult

Europa

Albania expulzează un diplomat rus pentru ”încălcarea repetată a restricțiilor Covid”

Iulian Soare

Albania a expulzat un diplomat rus pentru ”încălcarea repetată a restricțiilor legate de coronavirus” impuse de acest stat, anunță Euronews, citând un comunicat al ministerului… Mai mult