Analiză

Prognoză de primăvară, pe-un picior de plai: PIB creşte în lei, scade în euro. Triumful vine din creșterea prețurilor

Prognoza privind Produsul Intern Brut pe anul 2019 a fost revizuită în sus în termeni nominali cu 8,5 miliarde lei ( de la 1.022,5 miliarde… Mai mult

07.05.2019

Analiză

Ecuaţia bugetarilor în cheltuielile României, comparativ cu UE

Simplificat, datele consemnate în decursul timpului în execuţiile bugetare lunare publicate de Ministerul Finanţelor arată o pondere a cheltuielilor cu personalul în totalul cheltuielilor bugetare… Mai mult

07.05.2019

La obiect

Grupurile de întreprinderi străine din România și domeniile în care activează. Schimbările în ierarhie

Germania (16,9%), Franţa (11,7%) şi Italia (9,5%) sunt ţările care au cea mai mare pondere în economia României după numărul de salariaţi care activează în… Mai mult

06.05.2019

Chestiunea

Principalii 4 candidați la șefia Comisiei Europene: proiectele și viziunile fiecăruia pentru viitorul UE

Candidații susținuți de principalele patru familii politice europene să ocupe poziția de președinte al viitoarei Comisii Europene s-au confruntat joi seara într-o dezbatere privind viitorul… Mai mult

06.05.2019

Cronicile

Tendințe: Cerere de energie mai mică pentru creștere economică mai mare

de Adrian N Ionescu , 6.3.2019

Foto: Energy Insights by McKinsey

Pentru prima dată în istorie, creșterea cererii de energie se va decupla de creșterea economică, ca urmare a reducerii intensității energetice necesare pentru o aceeași unitate de produs intern brut.

„În ciuda dublării PIB global în termeni reali până în 2050, cererea de energie primară va creşte doar cu 14%”, spune raportul Global Energy Perspective 2019, publicat recent de firma de consultanţă McKinsey.

Pe de altă parte, România se bizuie încă pe cărbune, consumă mai multă energie decât media europeană pentru același euro de PIB, se confruntă cu o inflație de proiecte de strategie energetică, dar și cu taxarea suplimentară în domeniu.

Totodată, la nivel global, competitivitatea noilor capacități de energie regenerabilă o va depăși pe cea a generării din combustibili fosili în termeni de costuri până în 2030 și chiar anul viitor în Germania sau Spania.

 

Intensitatea consumului

Principalul motor al tendințelor menționate este scăderea intensităţii energetice, care „compensează efectele sporului populaţiei cu venituri în creştere, conducând la o încetinire a creşterii cererii de energiei”, potrivit raportului citat.

Intensitatea energetică reprezintă consumul intern brut de energie (calculat în tone petrol echivalent – tep) raportat la PIB.
Indicatorul este cu 75% mai mare în România decât media Europeană, potrivit celor mai recente date oficiale.

(Citește și: Atenţie la eficienţa energetică!)

România se află pe o tendinţă inversă cu cerinţele la nivel european şi cu țări ca majoritatea statelor care provin din fostul bloc estic.

Regenerabilele la putere

Importanţa resurselor regenerabile de energie va creşte până într-atât la nivel global, încât va acoperi mai mult de jumătate din capacitatea de producţie de electricitate până în anul 2035.

Împreună cu producţia nucleară, regenerabilele vor ajunge la o pondere de 34% în mixul de energie, până în 2050.

Ponderea gazelor naturale va fi singura care va creşte dintre sursele de combustibili fosili până în 2035, an după care se va plafona.

Capacitatea suplimentară de generare de electricitate pe bază de gaze naturale se va ridica la 675 GW până în 2035, adică de trei ori capacitatea instalată din țările Europei, membre OECD.

Cererea de petrol va înregistra un vârf înainte de 2030 până la 108 milioane de barili pe zi, după care „va scădea substanţial”.

Industria chimică contează pentru mai mult de jumătate din creşterea cererei de petrol din următorii 15 ani, dar apoi şi contribuţia acestui sector va scădea ca urmare a reducerii cererii de materiale plastice, pe fondul reciclării în creştere a acestora.

Declinul cel mai puternic al cererii de petrol va fi în generarea de electricitate şi în transport. Vânzările de vehicule electrice va depăşi pragul de 100 de milioane până în 2035.

Vehiculele electrice vor deveni o alternativă mai iefitină în cinci până la 10 ani. Costul acumulatoarelor va scădea de la 220 dolari (în 2017), până la 73 de dolari pe kilowatt oră până în 2030.

Echilibrarea costului total al deținerii de vehicul electrice (prețul acestuia și consumul) urmează să devină comparabilă în SUA și China cu cea din Europa.

Cererea de cărbune va scădea cu 40% până în 2050, mai ales ca urmare a reducerii din China.

România în contratimp

Cel mai recent proiect de strategie energetică a României mizează încă pe cărbune pentru producția a peste 20,6% din energia electrică livrată în 2030, adică 15,8 TWh, sau cât a produs CE Oltenia în 2017.

O creștere de 1,9% va înregistra producția de energie electrică din hidrocarburi până la circa 14,5 TWh până în 2035.

Proiectul de strategie mai arată:

  • o creștere a producției de energie din surse nucleare de la 17,4 TWh în 2030, la 23,2 TWh în 2035
  • o creștere la 29 TWh pe total surse regenerabile, reprezentând o pondere de 37,6% din totalul surselor de energie primară care vor alcătui mixul energetic în anul 2030.

Obstacolele interne

Recentele taxe noi impuse pe neaşteptate sectorului energetic de OUG 114 complică ecuaţia investiţiilor de miliarde de euro necesare în domeniu.

Necesarul de investiţioi în domeniu este evaluat de 10 ani cam la aceleaşi 20 de miliarde de euro, ceea ce înseamnă că nevoile noi au surclasat mereu ce s-a cheltuit.

Mai nou s-a descoperit că nici puterea instalată a capacităților de producție de electricitate ale României nu este cea care era cunoscută.

„Din cei 24.000 MW (putere instalată), 8.000 lipsesc. Aceasta este realitatea, generată de condiţii juridice, de finanţare, de condiţii de mediu, tehnice”, a declarat Doru Vişan, secretar de stat în Ministerul Energiei, marți, la ZF Power Summit.

În aceste condiții, importurile de energie electrică au crescut și acestea au venit mai ales din Cehia, potrivit oficialului citat.

Cauzele creșterii importurilor ar fi „strict comerciale, energia s-a mutat de la preţul mai mic spre preţul mai mare, trebuie să ne uităm în interior de ce s-a întâmplat.

Cauza principală este acest dezechilibru între cerere şi ofertă, cererea a fost mult mai mare în fiecare moment, şi creşterea preţului certificatelor de CO2, o influenţă majoră, ea nu a fost nici măcar anticipată că se va putea întâmpla, de la 7 euro am plecat, la 25 de euro, cu o medie de 23 de euro în ultimele luni”, a spus Doru Vişan.

Totuși, oficialul român a recunoscut că marea problemă a sectorului energetic naţional este structura de producţie „de tip monocombustibil, în condiţiile în care Cehia are o structură de tip mix”.

Descărcați AICI raportul McKinsey Energy Insights Global Energy Perspective 2019

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 6.3.2019

Lăsați un comentariu


Stiri

Klaus Iohannis la mitingul PNL: ”Vă chem la referendum, dacă pierdem justiția, pierdem tot!”

Razvan Diaconu

Președintele Klaus Iohannis a îndemnat românii să se prezinte la alegerile europarlamentare din 26 mai și să voteze și la referendum. Șeful statului a participat… Mai mult

Europa

Scandal politic în Austria / UPDATE – Vicecancelarul Strache a demisionat, după postarea unui film care i-a compromis cariera politică

Iulian Soare

Update. Vicecancelarul austriac Heinz-Christian Strache și-a anunțat sâmbătă demisia. Funcția din guvern va fi preluată de ministrul transporturilor, Norbert Hofer. Demisia survine publicării vineri seara,… Mai mult

Stiri

Viorica Dăncilă asigură că România își menține decizia de a muta ambasada din Israel

Vladimir Ionescu

Viorica Dăncilă l-a sunat pe ambasadorul israelian la Bucureşti, David Saranga, pentru a-l asigura că România îşi menţine angajamentul de a muta Ambasada din Israel… Mai mult

Europa

Rusia a reprimit drept de vot în Consiliul Europei

Iulian Soare

Rusia rămâne membră a Consiliului Europei duupă ce, vineri, membrii acestei organizații au ajuns la o înțelegere care rezolvă disputa care a început odată cu… Mai mult

Stiri

4,2%, de la 3%: BNR a majorat prognoza de inflație pentru 2019

Razvan Diaconu

Banca Naţională a majorat prognoza de inflaţie pentru 2019 cu 1,2 puncte procentuale, de la 3% la 4,2%. Și prognoza pentru 2020 urcă cu 0,2… Mai mult

Europa

Regim de urgență la Curtea Europeană, pentru întrebarea din România: Este obligatorie respectarea recomandărilor din MCV?

Vladimir Ionescu

Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) a decis ca solicitarea Tribunalului Bihor să fie discutată în procedură de urgență, ceea ce reprezintă o premieră,… Mai mult

Stiri

[P] Votează ”Da” la referendum, votează pentru Europa. Corupția ne arde la buzunar

Advertor Point

Ziua de 26 mai este una crucială pentru modul în care va arăta România în următorii ani. Referendumul pe teme de justiție și alegerile europarlamentare… Mai mult