La obiect

Situația financiară la care se așteaptă economiștii și bancherii pe final de an

Amploarea dezechilibrării indicatorilor critici ai economiei pe 2019 creşte cu siguranţă, iar incertitudinea contextului politic îi îndeamnă la prudență pe economiști, pentru că sporeşte dificultatea… Mai mult

31.10.2019

La obiect

România, alături de Germania: în topul UE al orașelor cu cei mai puțini tineri

Potrivit Eurostat, aproape două treimi dintre orașele europene cu cei mai puțini tineri se află în România și Germania. Indicatorul utilizat este rata de dependență… Mai mult

30.10.2019

Chestiunea

Viitorul forței de muncă: Durata de muncă așteptată în România – sub nivelul din anul 2000

Durata de muncă în România s-a redus cu doi ani și jumătate în perioada 2000 – 2018, potrivit datelor publicate de Eurostat. Mai mult, raportul… Mai mult

30.10.2019

La obiect

Câte ore muncesc profesorii din UE și din România: Noile măsuri din educație și compensațiile pentru profesori

Profesorii cu o vechime de cel puțin 30 de ani ar putea primi la pensionare șase salarii medii brute, adică aproape 30.000 de lei, conform… Mai mult

28.10.2019

Cronicile

Taxarea salariului românesc în comunism şi în noul capitalism. „Solidaritatea între generaţii” şi creşterea economică

de Marin Pana 13.6.2012

Rata de taxare a salariului s-a triplat din 1950 încoace, potrivit datelor puse la dispoziție de Institutul Național de Statistică. Evoluția câștigurilor brute net și nete arată că ne îndreptăm spre un nivel chiar de patru ori mai mare și dublu față de perioada de dinainte de schimbarea regimului politic în 1989. Cifrele au, însă nu doar o valoare statistică: ele denunţă şi explică nişte fenomene pe care le trăim chiar acum, cu implicaţii atât asupra creşterii economice, cât şi asupra solidarităţii sociale între generaţii.

Mai întâi datele din tabele, apoi să analizăm ce înseamnă ele de fapt:


Pe parcursul timpului, se evidențiază o primă perioadă de 20 de ani cu contribuții foarte reduse faţă standardele actuale, cu o medie pe câte zece ani a raportului dintre câștigul salarial net ( ”bani în mână”) și cel brut identică, și anume 92,3%. Sub nivelul de 90% s-a ajuns, în premieră, de-abia în anul 1970, după care s-a produs o diminuare treptată, cu stabilizarea în jurul valorii de 86% din 1978 și până în 1989.

Practic, încă din perioada socialistă s-a recunoscut necesitatea dublării impozitelor aplicate pe salariile brute, în principal pentru a face față procesului de îmbătrânire a populației și pentru a asigura un raport decent între pensia primită și salariul avut (rata de înlocuire).

De luat aminte, în perioada de conducere comunistă nu și-a pus nimeni problema impozitării progresive, cu cote diferențiate, mai mici pentru salarii mai mici și mai mari pentru salarii mai mari.

Ieșirile masive și anticipate la pensie, conjugate cu scăderea puternică a forței de muncă fiscalizate au determinat, imediat după 1989, o creștere rapidă a taxării muncii. Nivelul de 75% raport net/brut a fost atins încă din 1997 iar anul 2002 a marcat valoarea minimă a acestui indicator, de 71,2%. De remarcat faptul că revenirea din 1998 – 1999, ceva mai consistentă chiar decât cea prilejuită de modificarea paradigmei de impozitare din progresivă în fixă, a trecut aproape neobservată.

Introducerea cotei unice de taxare a veniturilor impozabile ( atenție, venituri impozabile și nu salariu !) a readus, în primul an de aplicare ( 2005) raportul net/brut la 77%. După care, lipsa de indexare a deducerilor, urmată de ideea liberală (!?) a diminuării lor progresive după venit, a dus la reintrarea pe un trend descendent. Mai ales că toate aproape tot beneficiul reducerilor a fost trimis către angajator.

Pe această cale, media de taxare a câștigurilor salariale brute a urcat de la 21,5% pentru perioada 1990 – 1999 la 26% în perioada 2000 – 2009. În pofida necesității de a revigora cererea internă, ultimii doi ani au marcat confirmarea trendului de creștere a taxării iar în 2012 se merge pe majorarea generală a nivelului brut în loc de introducerea unor deduceri țintite pe categoriile realmente defavorizate.

În treacăt fie spus, punctajul de pensie a fost calculat doar prin raportare la nivelul mediu de salarizare și nu prin corelarea cu impozitele plătite. Dacă ar fi fost după contribuția efectivă a fiecăruia din salariul brut convenit, un an de contribuție după 1990 ar fi trebuit echivalat cu trei ani de dinainte de 1970 sau un an din prezent ar face dublu decât unul din anii ce au precedat 1989.

Ceea ce oferă o perspectivă mult diferită de percepția publică referitor la solidaritatea între generații. Cei mai favorizați au fost cei ce au ieșit anticipat la pensie imediat după 1990. Cei mai defavorizați sunt cei care au prins numai perioada de după și pentru care nu vor mai exista peste alți 20 de ani surse de plată a pensiilor la aceeași rată de înlocuire ( altminteri blamată) din prezent.

Numărul foarte mare de salarii minime pe economie declarate la Fisc și necesitatea diminuării salariilor declarate obligatoriu la stat arată că nivelul de taxare exagerat afectează deja și va afecta și mai mult creșterea economică. Atât pe partea de ofertă, prin costul tot ridicat al forței de muncă, cât și pe partea de cerere, prin diminuarea mai substanțială a acesteia.

Matematic, și o cotă regresivă de 16%-12%-8% ar reduce, din perspectiva mediei, taxarea salariilor. Dar ea are, pe lângă dezavantajul că nu are contrapartidă în alte venituri, și pe acela că se acordă fără a ține cont de necesitățile fiecărei familii, nemaivorbind că se va duce în majorarea prețurilor la produsele de bază și nu la dezvoltarea unor sectoare de servicii cu potențial de dezvoltare și creare de noi locuri de muncă.

Dacă se merge pe ideea că statul este un slab administrator iar sectorul particular are mai multă grijă de banii cheltuiți, atunci ar trebui să ne însușim și ideea de a lăsa mai mulți bani la dispoziția și decizia celor care muncesc și care constituie o piață solvabilă pentru o serie de servicii mult subdezvoltate la noi, cum ar fi cele de sănătate, învățământ, asigurări etc.

Dar asta ar înseamna viziune, politici economice şi fiscale lucide, o privire responsabilă şi competentă în viitor..

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 13.6.2012

2 comentarii

  1. casandra
    13.6.2012, 9:07 pm

    Lasati-ma sa rad!
    Spuneti ca daca s-ar impozita mai putin salariile actuale din Romania s-ar forma o piata solvabila pentru servicii de sanatate, educatie, etc. Se intelege ca, dat fiind ca nu s-ar mai percepe impozite, aceste servicii nu ar mai putea fi finantate de stat si ar fi organizate ca afaceri private.
    Dar stiti care este distributia salariilor astazi in Romania?

    http://economie.hotnews.ro/stiri-finante_banci-11917018-numar-ngajati-salarii-stat-versus-sector-privat-rezultatele-anilor-reforma.htm

    Cand mai mult de jumatate din salariatii romania au salarii BRUTE mai mici de 1500 lei lunar, perspectiva unei piete solvabile pentru servicii de sanatate, edcuatie, etc. se face fum. Cu atat de multi oameni platiti prost, chiar daca nu s-ar retine niciun leu impozit, tot nu putem vorbi de solvabilitate.
    Stiti ceva? Schimbati tema. Sunt in Romania cam 100-150 mii de oameni platiti ceva mai bine, care tare si-ar dori sa nu plateasca impozite. Veniturile lor sunt prea mici pentru a-si permite escamotarea printr-un offshore, asa ca deocamdata resimt fie disconfortul material de a plati impozite si cotnributiii, fie disconfortul moral de a fi niste evazionisti neprinsi. Evident, nu se gandesc o secunda la milioanele de romani care muncesc 10-12 ore pe zi pentru salarii de r…t. Ei, aceasta ingusta categorie de persoane nu justifica demolarea unei tari!

  2. Rata de taxare a salariului in romania este de 4 ori mai | Fara Contabilitate
    15.6.2012, 5:53 pm

    […] cursdeguvernare Alte articole care te-ar putea interesa: Ce ne pregateste guvernul pentru 2013-2015? Strategia […]

Lăsați un comentariu


Stiri

Ministerul Finanţelor va fi reorganizat, va avea economist şef

Adrian N Ionescu

Ministerul Finanţelor (MFP)  va fi reorganizat, iar reorganizarea va include înființarea unui „department de economist şef”, a anunţat joi ministrul Finanţelor, Florin Cîţu. „Va exista… Mai mult

Stiri

Un nou termen pentru finalizarea Magistralei 5 Metrou: vara lui 2020

Vladimir Ionescu

Magistrala 5 de Metrou, traseul Eroilor – Drumul Taberei, ar putea fi inaugurată cel mai devreme la sfârșitul primului semestru din 2020, a anunțat joi… Mai mult

Stiri

Geronimo Brănescu, demis de la Autoritatea Sanitar-Veterinară. Lasă în urmă aproape 90% din focarele de pestă porcină ale Europei

Vladimir Ionescu

Csutak Nagy Laszlo (UDMR) a fost numit joi președinte al Autorității Naționale Sanitare Veterinare (ANSVSA), în locul lui Geronimo Brănescu. Premierul Ludovic Orban s-a referit… Mai mult

Stiri

Germania evită recesiunea tehnică, dar perspectivele rămân nesigure

Adrian N Ionescu

Germania a evitat recesiunea tehnică, înregistrând  o creștere marginală a PIB de 0,1% în Trimestrul 3 / 2019 față de trimestrul anterior, potrivit datelor preliminare… Mai mult

Stiri

Lege promulgată: Alocațiile copiilor vor crește cu rata medie anuală a inflației

Vladimir Ionescu

Alocația pentru copii va fi majorată cu rata medie anuală a inflaţiei, după ce președintele Klaus Iohannis a promulgat miercuri legea adoptată în urmă cu… Mai mult

Stiri

Ministrul Finanțelor: Deficitul a depășit deja nivelul pe tot anul după doar 10 luni

Alexandra Pele

Deficitul bugetar din primele zece luni ale anului a urcat la 2,84% din PIB, peste nivelul deficitului din Legea bugetului, de 2,78% din PIB, a… Mai mult

Stiri

Profiturile Romgaz și Nuclearelectrica la 9 luni au crescut pe seama scumpirii energiei pe piața liberă

Adrian N Ionescu

Profiturile nete la 9 luni ale Romgaz (SNG) și Nuclearelectrica (SNN) au crescut cu 19%, respectiv cu 30% față de aceeași perioadă a anului trecut,… Mai mult