La obiect

Internaționalizarea afacerilor românești – o perspectivă a momentului

Internaționalizarea afacerilor  românești a fost posibilă, în ultimii ani,  pentru mulți antreprenori locali prin asocierea cu un partener străin. Mediul de afaceri așteaptă, însă, și… Mai mult

07.07.2019

Europa

Compromis european pe galeria noilor lideri europeni: Ursula von der Leyen și Charles Michel ar urma să conducă Comisia și Consiliul European

Ursula von der Leyen, ministrul de apărare al Germaniei, este propunerea liderilor UE după trei zile de negocieri pentru şefia Comisiei Europene. “Consiliul European a… Mai mult

02.07.2019

Chestiunea

România cumpără cele mai scumpe gazele naturale din Rusia: Un Raport pe T 1 din 2019. Harta importurilor UE

  România a plătit cel mai mare preţ pe gazele naturale importate din Rusia în primul trimestru din 2019, 26,89 euro /MWh, potrivit Raportului trimestrial… Mai mult

02.07.2019

La obiect

Deficitul la 5 luni, cu 80% mai mare decât cel din 2018: nu se investește în plan local, pentru a nu exploda deficitul general

Deficitul bugetar înregistrat după cinci luni din anul 2019 a fost de 14,7  miliarde lei, cu 80% mai mare faţă de aceeaşi perioadă a anului… Mai mult

02.07.2019

Cronicile

Taxarea salariului românesc în comunism şi în noul capitalism. „Solidaritatea între generaţii” şi creşterea economică

de Marin Pana 13.6.2012

Rata de taxare a salariului s-a triplat din 1950 încoace, potrivit datelor puse la dispoziție de Institutul Național de Statistică. Evoluția câștigurilor brute net și nete arată că ne îndreptăm spre un nivel chiar de patru ori mai mare și dublu față de perioada de dinainte de schimbarea regimului politic în 1989. Cifrele au, însă nu doar o valoare statistică: ele denunţă şi explică nişte fenomene pe care le trăim chiar acum, cu implicaţii atât asupra creşterii economice, cât şi asupra solidarităţii sociale între generaţii.

Mai întâi datele din tabele, apoi să analizăm ce înseamnă ele de fapt:


Pe parcursul timpului, se evidențiază o primă perioadă de 20 de ani cu contribuții foarte reduse faţă standardele actuale, cu o medie pe câte zece ani a raportului dintre câștigul salarial net ( ”bani în mână”) și cel brut identică, și anume 92,3%. Sub nivelul de 90% s-a ajuns, în premieră, de-abia în anul 1970, după care s-a produs o diminuare treptată, cu stabilizarea în jurul valorii de 86% din 1978 și până în 1989.

Practic, încă din perioada socialistă s-a recunoscut necesitatea dublării impozitelor aplicate pe salariile brute, în principal pentru a face față procesului de îmbătrânire a populației și pentru a asigura un raport decent între pensia primită și salariul avut (rata de înlocuire).

De luat aminte, în perioada de conducere comunistă nu și-a pus nimeni problema impozitării progresive, cu cote diferențiate, mai mici pentru salarii mai mici și mai mari pentru salarii mai mari.

Ieșirile masive și anticipate la pensie, conjugate cu scăderea puternică a forței de muncă fiscalizate au determinat, imediat după 1989, o creștere rapidă a taxării muncii. Nivelul de 75% raport net/brut a fost atins încă din 1997 iar anul 2002 a marcat valoarea minimă a acestui indicator, de 71,2%. De remarcat faptul că revenirea din 1998 – 1999, ceva mai consistentă chiar decât cea prilejuită de modificarea paradigmei de impozitare din progresivă în fixă, a trecut aproape neobservată.

Introducerea cotei unice de taxare a veniturilor impozabile ( atenție, venituri impozabile și nu salariu !) a readus, în primul an de aplicare ( 2005) raportul net/brut la 77%. După care, lipsa de indexare a deducerilor, urmată de ideea liberală (!?) a diminuării lor progresive după venit, a dus la reintrarea pe un trend descendent. Mai ales că toate aproape tot beneficiul reducerilor a fost trimis către angajator.

Pe această cale, media de taxare a câștigurilor salariale brute a urcat de la 21,5% pentru perioada 1990 – 1999 la 26% în perioada 2000 – 2009. În pofida necesității de a revigora cererea internă, ultimii doi ani au marcat confirmarea trendului de creștere a taxării iar în 2012 se merge pe majorarea generală a nivelului brut în loc de introducerea unor deduceri țintite pe categoriile realmente defavorizate.

În treacăt fie spus, punctajul de pensie a fost calculat doar prin raportare la nivelul mediu de salarizare și nu prin corelarea cu impozitele plătite. Dacă ar fi fost după contribuția efectivă a fiecăruia din salariul brut convenit, un an de contribuție după 1990 ar fi trebuit echivalat cu trei ani de dinainte de 1970 sau un an din prezent ar face dublu decât unul din anii ce au precedat 1989.

Ceea ce oferă o perspectivă mult diferită de percepția publică referitor la solidaritatea între generații. Cei mai favorizați au fost cei ce au ieșit anticipat la pensie imediat după 1990. Cei mai defavorizați sunt cei care au prins numai perioada de după și pentru care nu vor mai exista peste alți 20 de ani surse de plată a pensiilor la aceeași rată de înlocuire ( altminteri blamată) din prezent.

Numărul foarte mare de salarii minime pe economie declarate la Fisc și necesitatea diminuării salariilor declarate obligatoriu la stat arată că nivelul de taxare exagerat afectează deja și va afecta și mai mult creșterea economică. Atât pe partea de ofertă, prin costul tot ridicat al forței de muncă, cât și pe partea de cerere, prin diminuarea mai substanțială a acesteia.

Matematic, și o cotă regresivă de 16%-12%-8% ar reduce, din perspectiva mediei, taxarea salariilor. Dar ea are, pe lângă dezavantajul că nu are contrapartidă în alte venituri, și pe acela că se acordă fără a ține cont de necesitățile fiecărei familii, nemaivorbind că se va duce în majorarea prețurilor la produsele de bază și nu la dezvoltarea unor sectoare de servicii cu potențial de dezvoltare și creare de noi locuri de muncă.

Dacă se merge pe ideea că statul este un slab administrator iar sectorul particular are mai multă grijă de banii cheltuiți, atunci ar trebui să ne însușim și ideea de a lăsa mai mulți bani la dispoziția și decizia celor care muncesc și care constituie o piață solvabilă pentru o serie de servicii mult subdezvoltate la noi, cum ar fi cele de sănătate, învățământ, asigurări etc.

Dar asta ar înseamna viziune, politici economice şi fiscale lucide, o privire responsabilă şi competentă în viitor..

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 13.6.2012

2 comentarii

  1. casandra
    13.6.2012, 9:07 pm

    Lasati-ma sa rad!
    Spuneti ca daca s-ar impozita mai putin salariile actuale din Romania s-ar forma o piata solvabila pentru servicii de sanatate, educatie, etc. Se intelege ca, dat fiind ca nu s-ar mai percepe impozite, aceste servicii nu ar mai putea fi finantate de stat si ar fi organizate ca afaceri private.
    Dar stiti care este distributia salariilor astazi in Romania?

    http://economie.hotnews.ro/stiri-finante_banci-11917018-numar-ngajati-salarii-stat-versus-sector-privat-rezultatele-anilor-reforma.htm

    Cand mai mult de jumatate din salariatii romania au salarii BRUTE mai mici de 1500 lei lunar, perspectiva unei piete solvabile pentru servicii de sanatate, edcuatie, etc. se face fum. Cu atat de multi oameni platiti prost, chiar daca nu s-ar retine niciun leu impozit, tot nu putem vorbi de solvabilitate.
    Stiti ceva? Schimbati tema. Sunt in Romania cam 100-150 mii de oameni platiti ceva mai bine, care tare si-ar dori sa nu plateasca impozite. Veniturile lor sunt prea mici pentru a-si permite escamotarea printr-un offshore, asa ca deocamdata resimt fie disconfortul material de a plati impozite si cotnributiii, fie disconfortul moral de a fi niste evazionisti neprinsi. Evident, nu se gandesc o secunda la milioanele de romani care muncesc 10-12 ore pe zi pentru salarii de r…t. Ei, aceasta ingusta categorie de persoane nu justifica demolarea unei tari!

  2. Rata de taxare a salariului in romania este de 4 ori mai | Fara Contabilitate
    15.6.2012, 5:53 pm

    […] cursdeguvernare Alte articole care te-ar putea interesa: Ce ne pregateste guvernul pentru 2013-2015? Strategia […]

Lăsați un comentariu


Stiri

Iran anunță destructurarea unei rețele CIA: 17 persoane arestate, unele deja condamnate la moarte

Vladimir Ionescu

Autorităţile iraniene au anunţat luni că au arestat 17 persoane, dintre care câteva au fost condamnate la moarte, în cadrul unei operaţiuni de dezmembrare a… Mai mult

Stiri

Cardul de sănătate – a 22-a zi de nefuncționare. Reuniune de urgență la Ministerul Sănătății

Razvan Diaconu

Sistemul cardului național de sănătate nu funcționează pentru a 22-a zi consecutiv, aceasta fiind cea mai gravă avarie de la darea sa în folosință. CNSAS… Mai mult

Stiri

Raport PwC / Industria de media și divertisment din România va atinge 3 miliarde dolari în 2019

Razvan Diaconu

Industria de media și divertisment din România va atinge în 2019 pragul de 3 miliarde de dolari, în creștere cu 7,1% comparativ cu 2018. România… Mai mult

Europa

Se încheie cursa pentru Downing Street 10, Boris Johnson ultra-favorit

Iulian Soare

Luni se închide procedura prin care conservatorii britanici votează succesorul premierului demisionar Theresei May, rezultatul urmând să fie anunțat marţi. Toate datele indică victoria ”campionului… Mai mult

Stiri

Proprietarii afacerilor de familie vor să mențină controlul asupra businessului, dar nu au încredere în planurile de succesiune – studiu Deloitte

Razvan Diaconu

Menținerea controlului asupra companiei este unul dintre cele mai importante obiective pe termen lung ale celor care dețin afaceri de familie, însă numai 41% dintre… Mai mult

Stiri

Pilonul 2: Activele fondurilor de pensii private obligatorii au crescut cu peste 26%, la jumătatea anului

Razvan Diaconu

Fondurile de pensii private obligatorii (Pilonul 2) aveau active totale mai mari cu 26,12%  în iunie 2019 faţă de aceeaşi lună a anului trecut, până… Mai mult

Stiri

Hidroelectrica va pierde un miliard de lei din cauza restricțiilor „ordonanței lăcomiei”. OUG 114 îi schimbă strategia

Hidroelectrica riscă să piardă cel puțin un miliard de lei ca urmare a obligației de a vinde pe piața reglementată 65% din producția de electricitate,… Mai mult