În al treilea trimestru din 2021, pensia medie lunară a fost de 1.673 lei, cu 168 lei peste valoarea consemnată în același trimestru al anului anterior. Ajustat cu creşterea medie a preţurilor (5,5% în T3), puterea de cumpărare a pensiilor a crescut cu 5,4% faţă de T3 2020. De reținut, deși pensile se dau din salarii, acestea din urmă au avansat mult mai puțin, respectiv +0,3% în termeni reali, ceea ce a majorat deficitul sistemului de asigurări sociale.
Pe parcursul ultimelor 12 luni, numărul de persoane aflate în plată a scăzut per total cu circa 52 mii de persoane. Evoluţiile au fost, însă, mult diferite pe categorii. La categoria cea mai mare, cea pentru limită de vârstă (4.020 mii persoane), au fost mai puțin cu 8 mii persoane. S-a majorat cu 9 mii numărul celor cu pensie anticipată parțială și s-au înregistrat scăderi la celelalte categorii de beneficiari de pensii, cota maximă fiind consemnată (-41 mii persoane) la cele de invaliditate.
Ca urmare a creşterii semnificative a preţurilor în al treilea trimestru al anului în curs (indicele de inflaţie mediu pe T2 2021 s-a situat la 5,50%), puterea de cumpărare a sumelor nominale încasate a avansat într-un ritm mult mai mare în cazul pensiilor anticipate (+17,3% la parțiale și +13% la integrale) față de cele pentru limita de vârstă (doar 4,9% majorare reală), în timp ce avansul la cei mai amârăți pensionari, cei cu dizabilități, s-a consemnat o diminuare de 0,9%.
Această dispunere a majorărilor de la un an la altul, dincolo de nivelul mult mai ridicat decât se clamează public, ridică un mare semn de întrebare din perspectiva protecției sociale. Este bizar să favorizezi clar persoanele care nu atins vârsta de pensionare și au ieșit anticipat din activitate, în detrimentul celor mai în vârstă și al celor care nu mai pot lucra la capacitate maximă.
Ajutorul de completare – scădere de aproape 10% în pandemie a numărului de beneficiari
Numărul celor care beneficiază de ajutor social de completare pentru a atinge nivelul pensiei minime garantate ( în prezent – indemnizație socială) a scăzut pentru al doilea an consecutiv, până la un nivel redus cu aproape zece procente față de același trimestru al anului de dinaintea pandemiei (T3 2019), când s-a situat peste pragul de un milion de persoane.
Scăderea în pandemie a fost mult mai pronunțată pe segmentul celor proveniți din fostul sistem pentru agricultori (-24,5%) și semnificativ redusă față de medie (-9,6%) la beneficiarii proveniți din sistemul asigurărilor sociale (-6,8%). De reţinut, există şi un mic număr de persoane care provin din sistemul militar (4,5 mii sau aproape 0,5% din total) și s-au situat sub pragul legal de venit minim.
În fine, ar mai fi de subliniat diferența destul de pronunțată în profil teritorial între valorile cele mai reduse ale pensiei medii(1.274 lei în județul Botoșani, 1.282 lei în Giurgiu și 1.297 lei în Vrancea) și cele mai crescute (2.125 lei în județul Hunedoara, 2.029 în București și 1.890 lei în județul Brașov).
Ecartul maxim de 851 de lei este considerabil și face dificilă adoptarea unor măsuri uniforme la nivel național.
