duminică

14 august, 2022

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

14 septembrie, 2015

schengenUPDATE: Polonia, un pas  înapoi?

Secretarul de stat polonez pentru afaceri europene, Rafal Trzaskowski, a declarat țara sa ar putea primi un număr suplimentar de refugiați, dacă sunt acceptate trei condiții, scrie Reuters:

  • securizarea graniţelor externe ale Uniunii Europene, pentru a evita repetarea  situației de acum
  • delimitarea clară a refugiaţilor de imigranţii economici (pentru a prelua doar refugiații – persoanele care și-au părăsit țara din cauza războiului și a persecuțiilor)
  • acordarea dreptului ca Polonia să-i verifice pe refugiații preluați (din punct de vedere al riscului pe care aceștia l-ar putea reprezenta pentru securitatea națională).

UPDATE: Statelor care au adoptat măsurile de întărire a controlului la graniță li s-a alăturat și Slovacia. Ea a decis acest lucru luni dimineața, pentru frontierele cu Austria și Ungaria, potrivit AFP, care-l citează pe ministrul de interne din această țară.


UPDATE: Vicecancelarul Sigmar Gabriel estimează că Germania va primi anul acesta un milion de refugiați, în loc de 800.000, așa cum se prognoza la sfârșitul lui august.

Este a doua rectificare a estimării, după ce în iulie, totalul de imigranți ce urmau să ajungă în Germania nu depășea, în estimări, 500.000 de persoane, pentru 2015.

Sigmar Gabriel își exprimă speranța, într-o scrisoare trimisă partidului său, că măsura reintroducerii controlului la graniță va fi temporară.

El a explicat, pentru Tagesspiegel, că Germania a fost împinsă la limita capacităților sale de către „lipsa de acțiune a Europei în criza refugiaților”.


UPDATE: Și Austria a reinstituit controalele, la granița cu Ungaria, anunță The Guardian, care-l citează pe cancelarul Werner Faymann. Acesta a anunțat pe Twitter trimiterea a aproximativ 2.200 de soldați la frontiera estică, pentru a ajuta la gestionarea influxului de refugiați.

Vicecancelarul Reinhold Mitterlehner a explicat măsura : “Dacă Germania introduce controalele la frontieră, Austria trebuie să o urmeze”.

Cancelarul a explicat luni că nu știe ca Germania să fi trimis înapoi în Austria vreun imigrant, de când Berlinul a anunțat, duminică, reintroducerea controalelor la frontiere.

refugiati controale granita austria ungaria

UPDATE: Un număr record de refugiați au intrat duminică, conform datelor oficiale prezentate luni de autoritățile de la Budapesta – 5.809 de persoane.

Este cel mai mare număr înregistrat până acum într-o singură zi  (dublu față de media zilnică din ultima săptămână, și cu mult peste recordul precedent, de 4.330 de imigranți).

Duminică, la ora 17.00, Germania a întrerupt legătura feroviară cu Austria, iar de la 17.30, poliția a început să patruleze la punctele de trecere rutieră, după ce autoritățile de la Berlin au luat această decizie. Măsura reprezintă, de facto, suspendarea prevederilor din acordul Schengen.

Decizia a fost anunțată de ministrul de interne, Thomas de Maizière, care avertizase încă din luna august că Germania ar putea decide acest lucru, dacă restul statelor membre nu manifestă solidaritate și nu respectă regulile Uniunii.

„Un semnal pentru Europa”

Surprinzătoarea mișcare venită la numai o săptămână după ce Germania a acceptat preluarea tuturor refugiaților blocați în Ungaria, a intrat în vigoare cu doar câteva ore înainte de reuniunea extraordinară a miniștrilor de interne, iar cei mai mulți analiști spun că este un avertisment transmis statelor membre (Polonia, România, Ungaria, Cehia, Slovacia și Letonia) hotărâte să voteze luni împotriva cotelor obligatorii de relocare a refugiaților stabilite prin programul Juncker.

De altfel, ministrul De Maizière a declarat că Germania introduce controlul la frontieră din motive de securitate, dar a insistat că măsura este, totodată, “un semnal pentru Europa”.

Premierul Ungariei, Viktor Orban, unul dintre destinatarii mesajului transmis de ministrul de interne german, s-a prefăcut că nu înțelege și a declarat că salută decizia Berlinului, care va proteja “valorile germane și europene”.

Lobby și avertizări

Suspendarea temporară a acordului Schengen de către Germania a fost acompaniată de alte acțiuni de lobby sau presiune la care statele occidentale au apelat pentru a-i convinge pe încăpățânații estici să fie solidari și să accepte planul de urgență al Comisiei Europene.

junckerPreședintele Jean-Claude Juncker (foto)i-a sunat duminică pe liderii respectivelor state (mai puțin Polonia, care a rămas probabil în sarcina președintelui Consiliului European, polonezul Donald Tusk), pentru “pregătirea Consiliului extraordinar, de luni, al miniștrilor de interne”.

Potrivit Administrației Prezidențiale, Klaus Iohannis a reiterat poziţia în privinţa refugiaţilor potrivit căreia România respinge cota obligatorie.

Reamintim că ministrul român de interne, Gabriel Oprea, are mandat să voteze împotriva cotelor obligatorii de relocare a refugiaților.

Numărul maxim de imigranți pe care România acceptă să-i găzduiască este cel stabilit în luna iunie, adică de 1.785 de persoane.

Cancelarul Austriei, Werner Faymann, scrie The Guardian, a sugerat că dacă nu se ajunge la un consens luni, la Consiliul JAI, statele occidentale ar putea impune distribuirea poverii preluării refugiaților prin votul majorității calificate.

(Citiți și: „Consiliul JAI, pe imigrație: Falia europeană”)

El a mai amenințat că Austria și Germania, contributori neți la bugetul UE, ar putea lua în considerare aplicarea unor sancțiuni împotriva acestor state. Aceste sancțiuni ar putea include reducerea fondurilor structurale, fonduri de care beneficiază, în primul rând, țările din fostul Bloc Comunist.

Într-un interviu acordat Der Spiegel, Werner Faymann a explicat că sancțiunile ar putea, de exemplu, să fie concepute după modelul celor aplicate în cadrul Pactului de stabilitate și de creștere (PSC), unde se poate ajunge la penalități de 0,5% din PIB.

Și totuși, Germania chiar are probleme

merkel 3Cancelarul Merkel declara în urmă cu aproape două săptămâni că Germania își permite să preia 800.000 de refugiați anul acesta și că va face față celei mai mari provocări logistice de la reunificare încoace. “Wir schaffen das!” (putem face asta), spune Angela Merkel, citată de The Guardian, care se întreba însă pentru cât timp.

În momentul de față, aproximativ 250.000 de cereri de azil sunt neprocesate, în luna august au intrat 160.000 de refugiați, iar alți aproxiamtiv 60.000, în primele două săptămâni din septembrie.

Duminică, Christoph Hillenband, președintele Bavariei Superioare, declara că sistemul este gata să intre în colaps, cu 63.000 de imigranți sosiți, în august, la Munchen.

Bavaria nemaifiind în stare să-i preia, imigranții sunt distribuiți în cele 16 regiuni ale Germaniei, cu ajutorul sistemului informatic Easy, care calculează câți refugiați trebuie să ajungă în fiecare regiune, pe baza unui algoritm ce ține cont de populație și de indicatorii economici.

Pe baza acestei formule, Berlin trebuie să primească 5% din toate noile sosiri. S-au pus la dispoziția refugiaților stadioane, aeroporturi dezafectate etc, dar spațiile sunt insuficiente pentru acest val nesfârșit de imigranți.  Joi, la conferința cu Thomas de Maizière, miniștrii de interne ai regiunilor i-au spus acestuia că dacă Berlinul nu pune la dispoziție barăci militare, Germania va fi nevoită să-și închidă granițele.

Situația i-a adus Angelei Merkel critici dure din partea Uniunii Creştin-Sociale (CSU). Horst Seehofer, premierul landului german Bavaria și liderul CSU, a declarat că decizia primirii refugiaților „este o eroare care ne va ocupa mult timp”, iar Hans-Peter Friedrich (tot de la CSU), calificat-o drept “drept o greeșală politică fără precedent”.

Un lucru este sigur, scrie The Guardian: că acest moment va marca perioada Merkel și va afecta (în bine sau rău) șansele acesteia de a fi realeasă în 2017.

Articole recomandate:
Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

citește și

lasă un comentariu

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată.

toate comentariile

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată.

articole categorie

Citește și:

Deceniul banilor ieftini (dobânzi mici sau foarte mici la creditele pe termen lung)pentru state  tocmai s-a încheiat . A fost (sau ar fi fost) o perioadă extrem de

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: