Bugetul general consolidat a înregistrat pe primele patru luni ale anului în curs un deficit de aproape 27 miliarde lei, echivalent cu 2,48% din PIB estimat pentru anul în curs după luarea în considerare a efectelor pandemiei. Rezultatul este semnificativ mai slab decât în aceeași perioadă a anului trecut, când s-a situat la doar -1,08% din PIB. De reținut, la final am ajuns atunci la -4,63% iar acum vizăm -6,73%, ceea ce ne spune că spațiul disponibil s-a cam epuizat.
În context, reamintim că, dincolo de majorarea cu circa 15,5 miliarde lei a deficitului public (aplicată la numărătorul fracției care ne dă acest 2,48%) a intervenit și o scădere de peste cinci procente a rezultatului economic previzonat pe 2020 în termeni nominali (de la 1.141,40 miliarde lei la doar 1.082,14 miliarde lei ( situat la numitorul fracției), efectul fiind o amplificare a deficitului (deocamdată, de 0,13 puncte procentuale).
Interesant de reținut, prin prisma discuțiilor referitoare la „greaua moștenire”, deși veniturile la patru luni au fost cu doar -1,3% sub cele din aceeași perioadă a anului anterior, iar cheltuielile s-au majorat (după cum era de așteptat dar mai puțin decât atât) cu 12,7%, deficitul bugetar a atins un plus de +135%, adică a fost de 2,35 ori mai mare.
Dar nu aceasta este poanta perioadei de pandemie, ci faptul că veniturile bugetare strict pe luna aprilie 2020 au fost MAI MARI decât în aprilie 2019 în termeni nominali cu 4,7% (aproape 26 miliarde lei față de 24,81 miliarde lei în aceeași lună din 2019). Dată fiind inflația scăzută la 2,67%, am consemnat o creștere de aproape două procente chiar în termeni reali.
Situate cam la același nivel sumele mai mici colectate din impozitul pe profit (-573,8 milioane lei sau -8,2% față de aceeași perioadă din anul precedent) s-au compensat cu încasările la impozitul pe salarii și venit (+571,8 milioane lei sau +7,9%). În condiții de limitare a deplasărilor și amânări la plată, impozitele și taxele pe proprietate au scăzut cu peste 1,4 miliarde lei sau -38,6%.
Deocamdată, contribuțiile de asigurări, cea mai importantă componentă a veniturilor la bugetul general consolidat (36,24 miliarde lei sau 36% din încasările statului), au păstrat un spor de 1,1% în termeni nominali după primele patru luni ale anului, în pofida unor facilități fiscale acordate și a scăderii puternice a activității în mai multe sectoare economice .
La impozite indirecte, scăderea a fost de -18,8% la TVA ( cam 3,7 miliarde de lei în minus, dar în oarecare îmbunătățire față de -19,4% la finele lui martie), în timp ce la accize s-a atins un plus de 10,3% ( de la 8,7% la sfârșitul primului trimestru, deși pe partea de carburanți au scăzut și nivelul aplicat și consumul, majorarea fiind probabil alimentată, pe bază de răbdare, din tutun).
Cheltuielile s-au majorat cu 12,7%, dar evoluția lor nu arată rău în structură
Pe ansamblul primelor patru luni ale anului, cheltuielile cu salariile din sectorul bugetar s-au majorat cu 14,12 miliarde lei (+12,7%). Sumele pentru asistența socială au avansat cu 6,42 miliarde lei (+17,2%), peste nivelul general dar justificabil în condiții de pandemie. De remarcat limitarea creșterii cheltuielilor de personal ( doar +6%, mai puțin de jumătate din ritmul mediu) și acordarea subvențiilor în linie cu aceeași perioadă din 2019 (+3% la o inflație medie pe primele patru luni de 3,14%).
Foarte important, însă pentru efortul făcut de stat pentru limitarea efectelor Covid19 și punerea bazelor unei viitoare relansări a economiei, ritmurile de creștere ale cheltuielilor de capital (+27,7%), ale proiectelor cu finanțare nerambursabilă (+20,4%) și cele pentru bunuri și servicii (+19,5%) au fost clar peste cel mediu al alocărilor făcute, ceea ce ar trebui să dea un semnal piețelor internaționale.
Deocamdată, plățile efectuate în contul dobânzilor la creditele luate au sporit cu 12,5%, în linie cu cheltuielile generale. Ceea ce pare rezonabil dar ar trebui să constituie un semnal de atenționare în privința viitoarelor împrumuturi, mai ales pentru faza în care va trebui să ne conformăm în privința readucerii deficitului bugetar înapoi în limita de -3%.
Nu de alta, dar de respectarea cerințelor Comisiei Europene depinde accesarea celor circa 19,6 miliarde euro fonduri NERAMBURSABILE, sau, în termeni de PIB, un beneficiu net oferit României estimate potrivit celor mai recente cifre ale comisiei la 9,4% din PIB.
Așadar, deși pandemia ne-a prins într-un moment nefavorabil, avem posibilitatea de a traversa cu succes criza și de a reveni pe traiectoria de apropiere a nivelului de trai ( sub toate aspectele) de Occident. Totul este să fim ceva mai puțin politic – „bine intenționați” și mai pofesionist – pragmatici în obținerea rezultatului final.
Urmărește-ne pe Google News
