Liderii UE au căzut de acord asupra unei foi de parcurs pentru integrarea mai profundă a zonei euro, dincolo de acordul privind supervizarea centralizată a băncilor, a declarat, vineri seara, cancelarul german Angela Merkel, potrivit BBC.
Nu s-a căzut de acord asupra unor date exacte pentru fazele integrării. Dar preşedintele Consiliului European, Herman Van Rompuy, a declarat că ar trebui ca anul viitor să se ajungă la un acord asupra unei rezoluţii comune privind băncile falimentare.
Foaia de parcurs propusă de Van Rompuy în privinţa aceasta a fost subiectul summitului de două zile de la Bruxelles.
La finalul reuniunii, preşedintele francez Francois Hollande a declarat: “Nu există niciun dubiu azi legat de integritatea zonei euro, Europa nu poate fi luată prin suprindere”. Dar dincolo de reformele bancare, a spus el, Europa trebuie să rezolve problema şomajului şi cea a slabei creşteri economice.
Ideea de a face din BCE principala autoritate în domeniul bancar ar trebui să deschidă calea spre recapitalizarea directă a băncilor cu probleme din zona euro, prin fondul de împrumut de 500 de miliarde de euro numit Mecanismul European de Stabilitate. Spania este cea mai nerăbdătoare să primească un ajutor pentru băncile sale aflate în situaţii dificile.
Recapitalizarea directă ar putea conduce la ruperea unui cerc vicios în care băncile îndatorate au pus o povară prea mare pe bugetele naţionale şi au dus la împrumuturi externe care vor fi plătite, în final, tot de contribuabili. Germania insistă însă că ESM ar trebui să nu fie folosit pentru a şterge datoriile deja existente ale Spaniei, Greciei şi Irlandei. Orice împrumut ESM ar trebui însoţit de reguli ferme asupra disciplinei bugetare.
Foaie de parcurs pentru uniunea monetară
La o conferinţă ce a avut loc târziu în noapte, Merkel a spus că “s-a căzut de acord asupra unei foi de parcurspentru o viitoare dezvoltare a uniunii monetare şi am discutat despre diferite aspecte ale acesteia, care sunt importante”. “Mai presus de toate, a fost important să definim când vom face şi ce anume”, a explicat oficialul de la Berlin.
Van Rompuy urmează să prezinte planuri detaliate privind integrarea economică mai profundă, în timp util, pentru a fi discutate la summitul UE din iunie 2013. Acestea vor include “contracte asumate de competitivitate şi creştere economică între guverne şi instituţiile UE”. O privire mai atentă asupra bugetelor naţionale este foarte probabilă, inclusiv penalităţi pentru guvernele care adună datorii nesustenabile.
Acorduri asupra unor probleme precum taxele şi politicile de pe piaţa muncii ar necesita, însă, schimbări ale tratatelor europene, aşa că acestea vor fi amânate până după alegerile europene de la mijlocul lui 2014.
Marea Britanie, împreună cu Danemarca, are o politică formală de ieşire din zona euro, şi nu va face parte din noua uniune bancară. Dar superioritatea băncilor britanice în Europa înseamnă că autorităţile de la Londra au un mare interes în negocieri.
La finalul summitului,premierul britanic David Cameron a declarat că o Europa cu mai multe feţe, cu ţări care merg cu viteze diferite, nu deranjează Marea Britanie. El a subliniat că Marea Britanie s-a aflat în centrul procesului de decizie pe probleme importante precum sancţiunile şi extinderea Uniunii şi a scris regulile pieţei unice şi beneficiază de poe urma lor astăzi.
Marea Britanie rămâne în afara euro
Ţările din zona euro sunt angajate să protejeze moneda unică europeană, dar o integrare mai profundă ar presupune probleme esenţiale legate de suveranitate.”Eu personal cred că Marea Britanie nu se va alătura niciodată zonei euro ş iîn mod sigur nu atâta timp cât sunt eu premier”, a adăugat el.
Pe de altă parte, preşedintele Francois Hollande spune că Europa şi-a recâştigat încrederea datorită măsurilor adoptate în ultimeleşase luni. Hollande a meţionat mai multe măsuri importante, precum Pactul de Creştere Economică de 120 de miliarde de euro, asupra căruia el a insistat; intrare în funcţiune a Mecanismului de Stabilitate şi a taxei pe tranzacţiile financiare, pe asupra căreia Franţa a făcut presiuni şi care va fi implementată din primăvara lui 2013, pe baza procedurii cooperării crescute.
Hollande a amintit rezolvarea cu succes a crizei din Grecia, care a culminat cu decizia miniştrilor de Finanţe de a elibera o nouă tranşă de împrumut de 49,1 miliarde de euro, ca şi acordul lor asupra mecanismului privind supravegherea bancară.
Liderul de la Paris a mai adăugat că summitul a adus mai multe detalii şi un calendar valabil pentru mecanismul de supraveghere bancară, a cărui responsabilitate este preluată de BCE, iar agenţille naţionale de reglementare ar urma să aibă rolul de a superviza băncile mai mici. În Germania, 82% din sectorul bancar va fi supravegheat de BCE, în timp ce în Franţa 95%.
Capitalizarea directă a băncilor va începe în primul trimestru al lui 2013, în anumite condiţii, în timp ce rezoluţia va fi gata la finalul anului 2013 şi va fi completat de un mecanism de garantare a depozitelor, a mai precizat Hollande. “Putem spune că întreaga construcţie va fi la dispoziţia Europei, şi a zonei euro, la începutul lui 2014. Acesta este un mare progres”, a mai spus el.
