marți

18 ianuarie, 2022

Summit-ul NATO şi Rusia: percepția atitudinii Rusiei, ”războiul hibrid” și măsurile prin care NATO vrea să-l contracareze

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

4 septembrie, 2014

Summit-ul NATO începe joi în Newport, iar mai toate discuţiile se vor central în jurul Rusiei. Anexarea Crimmei şi imixtiunea în estul şi sudul Ucrainei au pus-o pe locul întâi a agendei:

  • la reuniunea NATO-Ucraina, în mod evident se va vorbi despre Rusia
  • în Consiliul Nord.Atlantic, când este vorba despre război hibrid, întărirea flancului estic al NATO şi chiar Afghanistan, Rusia este din nou în centrul discuţiilor
  • în reuniunile cu partenerii NATO se va vorbi despre ea, în contextul în care printre partenerii invitaţi sunt Republica Moldova, Georgia şi Ucraina

Rusia a făcut un întreg balet în ultima săptămână: a intervenit decisiv pentru stoparea avansului forţelor ucrainene, care câştigaseră teren în faţa separatiştilor, preşedintele Putin a reamintit, la o scoală de vară a tineretului rus, că Rusia este o putere nucleară, pentru ca miercuri, cu doar o zi înainte de începerea reuniunii NATO, să anunţe că are un plan de pace în 7 puncte pentru Ucraina, iar oficiali ruşi să vorbească despre ample exerciţii militare ale trupelor responsabile de arsenalul militar.

Toate aceste acţiuni nu sunt străine Alianţei, fac parte din acea „flexare a muşchilor” cu care NATO s-a obişnuit deja, a declarat pentru cursdeguvernare.ro un înalt oficial al NATO.


În privinţa anunţului privind planul de pace, aliaţii aşteaptă explicaţiile de joi ale preşedintelui Petro Poroşenko. Însă Alianţa remarcă mesajele uşor contradictorii care vin de la Kiev. Preşedintele Poroşenko şi premierul Iaţseniuk au poziţii nuanţate, uşor diferite, preşedintele adoptând o atitudine mai conciliantă faţă de un dialog cu Rusia pentru găsirea unei soluţii, în timp ce premierul este mult mai radical.

„Sunt unii politicieni care vor să continue războiului, dar nu am să permit asta”, a spus preşedintele Poroşenko, trimitând un avertisment nu foarte subtil premierului.

Pe de altă parte, Vladimir Putin şi-a ales bine momentul acestui anunţ, pentru că nu voia ca liderii Occidentali reuniţi în Ţara Galilor să găsească un consens privind trecerea la faza următoare a sancţiunilor.

Din evaluarea NATO, Rusia vrea să aibă în estul şi sudul Ucrainei o transnistrie, o zonă pe care să o poată controla, nu vrea anexarea acestor teritorii. O idee de neconceput pentru ucraineni, când se aflau pe în plin câştig militar. Însă intervenţia Rusiei a schimbat situaţia din teren.


Acum însă, pe fondul declaraţiilor lui Vladimir Putin – potrivit cărora în două săptămâni trupele ruse ar putea ajunge la Kiev – , a situaţiei economice şi a situaţiei de pe câmpul de luptă, varianta creaării, evident împotriva dorinţei ucrainenilor, a unui conflict îngheţat în regiunea Donbass pare tot mai plauzibilă, este evaluarea NATO.

Armele nucleare, aduse din nou în discuţie

Armele nucleare au revenit în discuţie foarte pregnant în ultimele zile. Liderul de la Kremlin a ţinut să reamintească – în discursul său la o şcoală de vară, în faţa tinerilor ruşi – că Federaţia Rusă este una dintre puterile nucleare ale acestei lumi.

“Cred că nimeni nu se gândeşte la un cnflict la scară mare cu Rusia. Vreau să vă reamintesc că Rusia este una dintre principalele puteri nucleare”, a spus liderul de la Kremlin.

Mai mult, Newsweek îl cita pe ministrul Apărării din Ucraina, care a afirmat, pe Facebook, că Rusia a ameninţat Ucraina, pe canale informale, cu folosirea armelor nucleare.

Experţii au remarcat că invocarea armelor nucleare este diferită acum de perioad arăzboiului rece. Dacă atunci ele erau o armă politică pentru descurajarea părţii adverse, acum, în retorica Moscovei, ele sunt declarativ, pentru prima dată, parte a unei ofensive armate.

Tocmai de aceea, tot mai multe voci din think-tank-urile americane, foşti consiilieri prezidenţiali susţin că este nevoie ca NATO să reafirme importanţa arsenalului nuclear al membrilor săi.

Alianţa va face asta în declaraţia summit-ului, dar nu se doreşte o escaladare a lucrurilor, a explicat sursa cursdeguvernare.ro.

De altfel, afirmaţiile lui Vladimir Putin se regăsesc în doctrina militară elaborată în 2010, însă atunci au fost citite în altă cheie: ideea a fost atribuită militarilor şi modului lor de gândire. Astăzi, contextul duce la o interpretare diferită.

Însă teza de a folosi armele nucleare altfel decât pentru descurajare este o temă periculoasă, iar NATO va reafirma rolul armelor nucleare de a descuraja, nu va vrea să dea o mare importanţă acestui aspect. Cu atât mai mult cu cât arsenalul Occidentului este mult diminuat faţă de al Rusiei şi se tinde pentru o eliminare totală a acestora. Nu este o idee noup şi chiar preşedintele Obama vorbea, la începutul primului său mandat, despre „o lume fără arme nucleare”.

Rusia va fi definită ca un adversar, chiar dacă nu în termeni foarte clari

Cu două zile înainte de debutul reuniunii din Ţara Galilor, Moscova a anunţat actualizarea doctrinei sale militare. Principalele ameninţări văzute de ruşi sunt NATO şi acţiunile sale de întărire a flancului estic al Alianţei, dar şi scutul antirachetă.

În aceste condiţii, este esenţial modul în care se va raporta Alianţa la Rusia, pentru că nu mai poate fi partenerul strategic de acum câţiva ani. Expertul german Karl-Heinz Kamp a arătat, într-un studiu recent, care sunt variantele de analiză pentru Alianţă:

  • Rusia este un partener al NATO, dar interacţionează cu Alianţa prin formatul Parteneriatului pentru Pace, aşa cum este cazul Belarusului, de pildă
  • Rusia este doar un vecin al NATO, fără niciun acord de parteneriat
  • Rusia este un oponent al Alianţei, un adversar şi chiar un inamic, aşa cum spuneau, la un moment dat, oficiali ai NATO.

Secretarul general al NATO, Anders Figh Rasmussen, a definit, practic, relaţia NATO-Rusia, spunând că Moscova a ales să nu mai fie un partener şi să se confrunte cu NATO. În mai puţine cuvinte, Rusia devine un inamic pentru NATO sau o posibilă ameninţare, tocmai de aceea Alianţa va adopta, prin Readiness Action Plan, la această reuniune măsurile necesare contracarării ei.

Există însă state care vor să se stipuleze faptul că îşi doresc ca Alianţa să reintre în parteneriat cu Rusia, însă această situaţie nu mai este în pe termen scurt şi mediu.

NATO însă va reafirma că scutul antirachetă nu este îndreptat împotriva Rusiei, chiar dacă MOscova îl consideră o ameninţare la adresa sa. Se va vorbi despre ameninţări venite din afara spaţiului nord-atlantic.

Această temă este însă în dezbatere, întrucât oficialii şi analiştii NATO aşteaptă actualizarea doctrinei militare ruse, ca să îşi calibreze, în funcţie de ea răspunsul. Oricum, vor fi decise deja măsuri de descurajare a Rusiei.

Preşedintele Traian Băsescu a afirmat, în urma şedinţei CSAT de joi, că România ar „vrea ca la acest summit să se reconfirme continuarea procesului de instalare a scutului antirachetă pentru protejarea integrală a teritoriului Europei”. Sursele cursdeguvernare.ro afirmă că delegaţia României a insistat în engoieri asupra acestui aspect, care va fi consemnat în decumentul final al reuniunii.

Metodele NATO de a combate războiul hibrid

Rusia a desfăşurat în Ucraina un război hibrid, o combinaţie de tactici clasice de război cu unele neconvenţionale. NATo pune deja în discuţie modul în care poate fi contracarată o astfel de ofensivă.

NATO are elemente de răspuns şi le-a folosit deja: când ruşii au încercat să ascundă implicarea lor în Ucraina, deplasarea de forţe şi armament la graniţă, Alianţa a expus imaginile de satelit care au surprins mişcările de trupe ruseşti.

A fost o premieră, până acum NATO nu a dat publicităţii astfel de imagini. Cea mai bună armă de a contracara astfel de tactici este transparenţa, spune oficialul NATO.

Acelaşi lucru se întâmplă şi în domeniul informatic. este o combinaţie a datelor din analiza tehnică, de pe computere, IP, cu date de intelligence, pentru a avea o idee mai clară despre sursa reală a atacului cibernetic.

NATO se adaptează deja războiului hibrid, însă după summit va articula o doctrină sau o gândire foarte articulată asupra modalităţilor de răspuns. Dar NATO poate răspunde oricum, în baza articolului 5, dacă va considera că există o ameninţare la securitatea colectivă.

Marea Neagră, tema predilectă a României, devine temă a NATO

Îți mulțumim că citești cursdeguvernare.
Abonează-te la newsletter aici.

România a încercat ani de zile să arate, în Alianţă, relevanţa securităţii la Marea Neagră. Această temă a intrat, pentru prima dată, în declaraţia summit-ului de la Bucureşti, din 2008, Acum nimeni nu mai trebuie convins de importanţa acesteia şi de rolul pe care ar putea să îl joace România în zonă.

Documentele care vor fi adoptate se va vorbi despre asigurarea securităţii aliaţilor de la Marea Neagră, în baza articolului 5,  şi a evitării oricărei transformări într-un spaţiu confrontaţional, au spus sursele cursdeguvernare.ro.

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

citește și

lasă un comentariu

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

toate comentariile

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

articole categorie

Citește și:

 ”Nu știm ce și unde vom fi atunci: dar timp de 25 de ani, această publicație trimestrială (format A4, peste 200 de pagini într-o realizare premium) va...

rrr