NATO, la reuniunea care are loc joi şi vineri în Ţara Galilor, şi-a declarat sprijinul pentru Ucraina, pentru „suveranitatea şi integritatea teritorială în graniţele sale recunoscute internaţional”, în faţa influenţei destabilizatoare a Rusiei.
Pe un ton dur a condamnat anexarea „ilegală şi ilegitimă a Crimeei” şi acţiunile sale „continue şi deliberate de destabilizare a estului Ucrainei”.
„Rusia trebuie să înceteze susţinerea militanţilor în estul Ucrainei, să îşi retragă trupele şi să înceteze activităţile militare de-a lungul şi peste graniţa ucraineană, (…)şi să se abţină de la alte acţiuni agresive împotriva Ucrainei”, se arată în declaraţia adoptată joi de liderii Alianţei.
Anterior începerii reuniunii, secretarul general al NATO, Anders Fogh Rasmussen, a afirmat în faţa jurnaliştilor că rusia atacă Ucraina, marcând astfel adoptarea unui limbaj dur la adresa Moscovei.
„Ne confruntăm cu un mediu de securitate dramatic schimbat. La est, Rusia atacă Ucraina”, a spus înaltul oficial al NATO.
Întrebat ce crede despre planul de pace al preşedintelui Putin, secretarul general al NATO a spus că Alianţa salută eforturile de a găsi o rezolvare paşnică a situaţiei, dar contează cu adevprat ce se întâmplă pe teren.
Este o precauţie generală în declaraţiile liderilor occidentali atunci când sunt întrebaţi despre un iminent armistiţiu în Ucraina. Argumentul este tocmai sincronizarea acestui anunţ cu reuniunea de la Newport şi expirarea termenului acordat de UE şi SUA înainte de impunerea unor noi sancţiuni.
NATO afirmă că Rusia are mai mult de 1000 de soldaţi care acţionează în Ucraina, a spus un ofiţer NATO sub protecţia anonimatului, citat de Reuters.
„Trupele de luptă (…)sunt echipate cu sute de tancuri şi vehicule blindate, aşa că nu există schimbări substanţiale ale dispunerii forţelor ruse în interiorul Ucrainei”, a afirmat acesta. în plus, NATO mai arată că sunt 20.000 de militari ruşi aproape de graniţa cu Ucraina.
NATO nu va folosi forţa să apere Ucraina
Liderii NATO au transmis mesajul clar că alianţa militară nu va face uz de forţă pentru a apăra Ucraina, care nu este un membru, dar au în plan sancţiuni economice mai dure pentru a încerca să schimbe comportamentul Rusiei. Următoarea rundă de sancţiuni ar putea fi impusă chiar vineri.
Petro Poroşenko a solicitat înarmarea forţelor ucrainene
Preşdintele ucrainean petro Porosenko, prezent la reuniunea din Ţara Galilor, care a avut o întâlnire înainte de debutul summit-ului cu principalii lideri europeni şi a susţinut un discurs în cadrul reuniiunii speciale NATO-Ucraina, a pledat pentru livrări de arme şi training pentru forţele armate ale ţării sale, dar şi pentru susţinere politică în faţa lui Vladimir Putin.
Într-o declaraţie în faţa presei, ulterioară reuniunii, a lăsat să se înţeleagă că ţările NATO au căzut de acord să ofere echipament militar letal sau neletal, dar nu a dat detalii.
Preşedintele ucrainean nu a vorbit şi despre o eventuală candidatură la statutul de membru al NATO, subiect care a produs o sciziune între aliaţi.
Preşedintele Barack Obama a afirmat miercuri, în Estonia, că uşa aderării române deschisă pentru statele care îndeplinesc standardele NATO şi „au o contribuţie semnificativă la securitatea comună”, dar Franţa şi Germania se opun admiterii Ucrainei, temânu-se cî asta ar putea exacerba tensiunile cu Rusia.
Posibil armistiţiu, la Minsk
Petro Poroşenko a mai spus că va odina o încetare a focului vineri, dacă se ajunge la un acord privind un plan de pace cu separatiştii, care ar putea fi semnat la Minsk.
„Avem nevoie acum pentru pace şi stabilitate de două lucruri: primul, ca Rusia să îşi retragă trupele. iar al doilea, să închidă graniţa”, a spus liderul de la Kiev, declarându-se moderat optimist în legătură cu rezultatul discuţiilor de pace de vineri.
O decizie de încetare a focului a fost anunţată şi de liderul separatist Alexander Zakarcenko, dacă reprezentanţii Kievului vor semna planul de pace la Minsk.
Occidentul pregăteşte noi sancţiuni pentru Rusia
Casa Albă a comunicat faptul că preşedintele Obama şi liderii Germaniei, Franţei şi Marii Britanii au căzut joi de acord, într-o discuţie în marja summit-ului din Ţara galilor, că Rusia trebuie să îşi asume „costurile mai mari” ale acţiunilor sale.
Francois Hollande a spus că sancţiunile mai dure, care ar trebui adoptate vineri, depind de evenimentele care vor avea loc în următoarele ore. Diplomaţi citaţi de reuters afirmă însă că este puţin probabil ca ele să fie amînate, chiar dacă se semnează un acord de încetare a focului.
