Economia României se află într-un proces de tranziție de la o dezvoltare bazată pe eficiență la o dezvoltare bazată pe inovare. În acest context, performanțele din domeniul eco-inovării arată că România rămâne în urmă la acest capitol, decalajele față de media europeană fiind în creștere, reiese din raportul ”Competitivitatea economiei României”, realizat de INACO și REI.
Polonia, Slovacia și Letonia sunt cele mai bune exemple de țări care recupează în domeniul eco-inovării. Italia, Luxemburg și Spania avansează, cu o performanță superioară mediei actuale și tendinței UE.
Danemarca, Germania, Finlanda, Suedia și Franța sunt în pericol de a pierde impulsul, fiind într-un proces de stagnare. Deși performanța lor actuală depășește media UE, ele nu au înregistrat creșteri semnificative datorită nivelului deja ridicat de ecoinovare.
Cipru, România, Bulgaria și Lituania reprezintă cele mai bune exemple de țări care se află în continuare în urmă.
”Eco-inovarea reprezintă un factor semnficativ de influență a dezvoltării sustenabile și este unul dintre domeniile de interes primar în politicile UE pentru a asigura un viitor durabil”, se arată în studiu INACO.
În graficul de mai jos, axa orizontală marchează valoarea medie a UE, iar axa verticală prezintă trendul UE. Cele două axe împart zona în patru cadrane. Țările din cadranul superior sunt ”în mișcare înainte”, deoarece atât valoarea, cât și tendința lor sunt peste media UE. Țările din cadranul din stânga jos ”se află în continuare în urmă”, deoarece sunt sub media UE pentru ambele variabile.
România se află printre cele 20 de economii aflate în tranziție între al doilea și al treilea stadiu de dezvoltare economică, dinspre economia bazată pe eficiență spre cea bazată pe inovare, alături de state precum Croația, Ungaria, Letonia, Lituania, Polonia și Slovacia. Singurul stat membru al UE aflat în cel de-al doilea stadiu de dezvoltare economică este Bulgaria, iar restul de 20 de state ale UE fac parte din grupul celor 36 de țări ale lumii aflate în cel de-al treilea stadiu de dezvoltare economică bazată pe inovare.
Competitivitate externă
Ponderea exporturilor României în exporturile globale a crescut de la 0,2% în anul 2001 (locul 54 la nivel mondial) la 0,4% în 2017 (locul 40 la nivel mondial) în ierarhia exportatorilor de bunuri.
Conform Băncii Mondiale, în 2017, ponderea exporturilor de produse de înaltă tehnologie în totalul exporturilor de produse manufacturate era doar de 9,01%, mult sub media UE (14,23%) și sub cea globală (16,57%).
Analiza privind ponderea exporturilor în PIB clasează România în categoria ţărilor cu un grad mediu al orientării spre export. Ponderea exporturilor de produse și servicii în PIB s-a majorat constant, ajungând în 2017 la 41,4%, însă rămâne la un nivel scăzut raportat la alte ţări din Europa Centrală şi de Est (ex. Slovacia 96.3%, Ungaria 90%, Slovenia 82.2%, Bulgaria 66.3%, Polonia 53.3%).
Primele 5 clase de produse exportate de România ȋnsumează peste jumătate (52,3%) din totalul exporturilor din anul 2017, ceea ce indică un grad ridicat de expunere a României la evoluţia producţiei şi a cererii pentru aceste produse.
Ponderile produselor cheie în exporturile mondiale variază între 0,3% și 3,6%, produsele cu cele mai bune performanțe situându-se în primele 10 poziţii pe piețele lor strategice, dovedind o bună capacitate de a concura pe plan internațional.
Ierarhia în termeni de competitivitate pe piețele de destinație plasează cel de-al doilea contributor la exporturile României, 8544 – fire / cabluri izolate, ca cel mai bun performer în 2017. Exporturile acestei clase de produse au o pondere ridicată în exporturile mondiale (3,6% – locul 5 mondial, după China (18,4%), Mexic (9,4%), SUA (8,2%) și Germania (6,4%)) și au câștigat cea mai mare cotă de piață în Germania (17,5%), cu toate că practică un preț unitar mai mare comparativ cu principalii concurenți.
Deși este cel mai mare contributor în ceea ce privește exporturile, industria auto se evidențiază printr-o cotă de piață scăzută, de doar 1.8% în Franța pentru automobile (cote de piață de peste 5% au Germania, Spania, UK, Slovacia și Turcia) și prin poziția mai bună pentru piese și accesorii pentru autovehicule (locul 4, cu 8,5% în Germania; top 3: Cehia (13.7%), Polonia (11.7%) și Franța (9.3%)).
În acest context, studiu INACO evidențiază trei vulnerabilități ale performanței exporturilor românești
- Dependența ridicată de evoluția prețului și a cererii pentru cele 5 categorii de produse care însumează 50% din totalul exporturilor.
- Strânsa influență pe care performanța industriei auto o înregistrează asupra performanței generale – 2 din cele 5 produse cheie sunt produse ale industriei auto (grupa 87 – subgrupa 8703 – autoturisme (inclusiv autocamioane) și subgrupa 8708 – piese și accesorii pentru autovehicule).
- Trei dintre cele cinci produse cheie sunt livrate pe piața germană (piese și accesorii pentru autovehicule; sârme, cabluri și alți conductori electrici izolați; scaune și componente), România fiind expusă evoluției cererii de pe această piață.
Resurse umane
România este pe ultimul loc în UE la ponderea resursei umane angajate în știință și tehnologie (S&T), cu 27% (adică 1 din 4 angajați), față de media europeană de 46% (aproape 1 din 2 angajați), indică ultimele date oficiale ale Eurostat
Viteza cu care crește ponderea angajaților în S&T în ultimul deceniu, 2016 față de 2007, poziționează România abia pe locul 22, cu un plus de 4,6%, față de media UE de 7%, arată analizele think-tank-ului INACO – Inițiativa pentru Competitivitate. Dar toate celelalte 6 state europene cu ritmuri mai scăzute au ponderi deja mai mari de 34% ale salariaților în S&T, adică peste 1 din 3 angajați. Cu alte cuvinte, suntem pe ultimul loc și avansăm mult prea încet, ceea ce ne depărtează de performanțele medii europene, în loc să ne apropiem.
Concluzii
- Competitivitatea nu este un lux
În ansamblu, atât statele membre ale UE își crează propriile consilii naționale de productivitate și competitivitate, cât și majoritatea țărilor balcanice se mobilizează în direcția unor inițiative comune regionale pentru construcția unui Consiliu de Competitivitate în Balcani. Fiecare economie își identifică propriile atuuri competitive și încearcă să-și atenueze dezavantajele competitive cu seturi de acțiuni integrate. Nu doar pe hârtie, ci cu fapte, cu impact real asupra mediului de afaceri, administrației publice și vieții cetățenilor de zi cu zi.
- Investiția în oameni este esențială, nu doar din punct de vedere social, ci și din punct de vedere economic
Competitivitatea și incluziunea socială sunt complementare, nu concurente. Sănătatea, educația și abilitățile populației sunt printre factorii cheie ai productivității în contextul actual al transformărilor economice și tehnologice. La toți acești piloni, România se situează pe poziții sub jumătatea ierarhiei: locul 92 la sănătate și educație primară, locul 70 la educație terțiară și formare sau locul 69 la abilitățile populației, din aproximativ 140 de țări analizate în rapoartele globale recente dedicate competitivității44. Progresul social este esențial pentru creșterea unei economii competitive.
- Protecția socială este importantă și trebuie avută în vedere, chiar și în cadrul economiilor deschise
Infrastructura și sistemul financiar sunt foarte importante. Amploarea și calitatea infrastructurii rutiere, feroviare, maritime și aeriene facilitează transportul și schimburile comerciale, circulația bunurilor și a persoanelor la costuri optime și operativ. Din păcate, elemente de bază ale infrastructurii de transport lipsesc în România, afectându-ne direct competitivitatea economică și socială. Sistemul financiar reprezintă, de asemenea, un alt punct slab structural pentru competitivitatea României, așa cum o dovește Raportul Global al Competitivității.
- Infrastructura și sistemul financiar sunt foarte importante
- În a patra revoluție industrială, globalizarea presupune mai mult decât comerț liber
- Tehnologia este importantă, dar la fel de importanți sunt și alți factori
Adoptarea noilor tehnologii este importantă, mai ales pentru regiunile mai puțin dezvoltate. Dar la fel de importante sunt și dezvoltarea instituțiilor de stat și investițiile în infrastructură și în abilitățile populației în regiunile vulnerabile.
Tehnologia este importantă, dar la fel de importanți sunt și alți factori. Adoptarea noilor tehnologii este importantă, mai ales pentru regiunile mai puțin dezvoltate. Dar la fel de importante sunt și dezvoltarea instituțiilor de stat și investițiile în infrastructură și în abilitățile populației în regiunile vulnerabile.
- Dezvoltarea instituțiilor contează
- Crearea unui ecosistem al inovării înseamnă mai mult decât investițiile în cercetare și dezvoltareÎn vremuri de schimbare continuă e nevoie de orientare spre viitor
Printre factorii cheie ai inovării se numără și: abilitatea companiilor de a accepta idei incomode (România – locul 88 din 140 de țări analizate, față de SUA pe primul loc în lume), atitudinea privind riscul în afaceri (România – locul 125, dar am putea învăța de Israel care este pe primul loc), diversitatea forței de muncă (România – locul 26, dar putem să ne inspirăm suplimentar de la Canada) și disponibilitatea de a delega autoritatea (România – locul 109, iar Danemarca constituie modelul primului loc în lume de urmat). Dintre toți acești indicatori, doar la diversitatea forței de muncă, România stă relativ bine.
- În vremuri de schimbare continuă e nevoie de orientare spre viitor
- Atingerea concomitentă a sustenabilității creșterii și îmbunătățirea performanței competitive este posibilă, dar necesită leadership proactiv și eco-inovativ.
Urmărește-ne pe Google News
