Progresele în domeniul datelor și tehnologiei oferă guvernelor o oportunitate unică de a-și servi mai bine cetățenii, dar generează și un risc inerent: ca ambiția de a digitaliza cât mai mult și cât mai repede posibil să-și înstrăineze un număr mare de cetățeni pe fondul îngrijorărilor privind protecția confidențialității datelor, arată studiul EY „Cum poate guvernarea digitală să conecteze cetățenii fără să îi lase în urmă pe cei neconectați?”.
Analiza, realizată pe baza sondării opiniilor a 12.100 de persoane din 12 state, identifică șapte tipuri de cetățeni pe care guvernele ar trebui să le abordeze diferit, în funcție de modul în care aceste categorii sociale se raportează la tehnologie și la riscurile implicate de o accesare largă a serviciilor digitale oferite de state, în contextul unei încrederi diminuate în guvernanți.
Principlele concluzii ale studiului:
- 41% dintre respondenți consideră că datele lor nu ar trebui divulgate în interiorul sectorului public, față de 33% care sunt de părere contrară
- 46% dintre respondenți consideră că datele lor nu ar trebui transmise între sectorul public și cel privat, în timp ce doar 29% sunt de acord cu acest lucru
- 53% dintre respondenți consideră că riscurile divulgării datelor lor de către autorități sunt mai mari decât beneficiile
- aproape trei sferturi dintre respondenți (72%) se opun vânzării datelor lor cu caracter personal de către autorități unei companii din sectorul privat, chiar dacă obiectivul este finanțarea unor servicii publice mai bune sau reducerea taxelor
„Concluziile studiului ar trebui să reprezinte un semnal de alarmă pentru guvernele din toată lumea. Beneficiile unui stat mai digital, printre care o eficiență crescută, o valoare adăugată mai mare pentru contribuabili și o calitate mai bună a serviciilor destinate cetățenilor, vor fi diminuate semnificativ, dacă segmente mari ale populației nu cred în ele și există riscul ca acestea să se îndepărteze de serviciile publice tot mai digitalizate. Există posibilitatea alienării multor persoane, ceea ce poate deveni rapid o problemă periculoasă pentru cetățeni, autorități și întreaga societate”, a declarat Arnauld Bertrand, lider EY Global Government and Public Sector Consulting, citat într-un comunicat al companiei.
Optimismul tehnologic, temperat de neîncredere
Deși studiul reflectă optimism în ceea ce privește modul în care tehnologia îmbunătățește nivelul de trai (potrivit opiniei a 72% dintre respondenți), există îngrijorări legate de impactul general al acesteia:
- 72% consideră că tehnologia poate fi utilizată în beneficiul societății, dar apar preocupări legate de inegalitate și coeziune socială
- 32% din intervievați cred că tehnologia va duce la adâncirea inechității sociale
- 34% spun că tehnologia oferă mai multă putere celor care sunt deja bogați și puternici.
Carmen Adamescu, EY Romania & Moldova Advisory Partner; EY Romania & Moldova Technology Leader:
Fiecare progres din știință și tehnologie a fost însoțit de avantaje și dezavantaje, beneficii și provocări. Digitalizarea serviciilor publice este o nevoie incontestabilă, întrucât rezolvă problemele cetățenilor rapid și eficient, mai ales în contextul actual, dat de pandemie, în care apropierea socială între indivizi a devenit un pericol evident.
Guvernele au mandatul să accelereze dezvoltarea digitală a acestor servicii în condiții de securitate cibernetică adecvată și trebuie să aibă în vedere guvernanța acestor servicii în beneficiul cetățenilor, să adapteze legile și regulile la mediul virtual actual. Tehnologia oferă cu adevărat avantaje celor care știu să o utilizeze și reprezintă o provocare pentru cei care nu știu.
Barajul neștiinței trebuie depășit prin accesul la educație și informare și nu prin ignoranță. Cetățenii actuali nu mai trăiesc în comunități restrânse, ci sunt din ce în ce mai conectați la mediul virtual, depășind granițele țărilor și continentelor. Astfel, guvernanța digitală, securitatea cibernetică și educația trebuie să fie componente intrinseci ale inițiativelor de digitalizare pentru a facilita și proteja conexiunea între oameni și mașini.
Cele șapte tipologii cărora trebuie să li se adreseze guvernele
Studiul împarte respondenții în șapte tipologii:
- tehnofili entuziaști
- persoane pregătite și capabile
- aspiranți conștiincioși
- sceptici în privința tehnologiei
- apărători ai vieții private
- spectatori pasivi
- întreținători de familie cu venituri modeste.
Aceste tipologii oferă perspective asupra modului în care statele ar trebui să colaboreze cu diferitele grupuri sociale, mai spune comunicatul.
Studiul arată că tehnofilii entuziaști, persoanele pregătite și capabile și aspiranții conștiincioși sunt mai deschiși în ceea ce privește divulgarea datelor personale pentru a avea acces la un serviciu sau pentru a realiza o tranzacție online, precum și în ceea ce privește divulgarea datelor către terți.
În schimb, cei din rândul scepticilor, apărătorilor vieții private și al spectatorilor pasivi sunt mai reținuți în a oferi accesul autorităților și companiilor la datele lor personale.
Mai mult, aceste categorii oferă și informații cheie despre perspectivele anumitor grupuri demografice în privința unor teme fundamentale, precum imigrația, schimbările climatice și globalizarea.
