cursdeguvernare

luni

7 octombrie, 2024

logo-conferinte-curs-de-guvernare

Studiu BNS: 94,3% din tinerii inactivi cu vârste între 15 şi 24 de ani nu-şi caută un loc de muncă şi nu ar fi dispuşi să înceapă lucrul dacă li s-ar oferi un job

9 mai, 2014

Structura populaţiei s-a modificat major, prin creşterea ponderii persoanelor inactive, în ultimii ani, şomajul de lungă durată (peste 12 luni) s-a cronicizat, iar mare parte a populaţiei inactive şi-a pierdut interesul de a reintra pe piaţa muncii, arată un studiu realizat de Blocul Naţional Sindical (BNS).

Aproximativ 20% dintre tinerii cu vârste între 15 și 24 de ani se află în situație de inactivitate – nu sunt înregistraţi ca șomeri, prin urmare nu primesc nici un fel de asistență pentru integrare în muncă și nu sunt vizați de politicile active, şi nu sunt cuprinşi în nicio formă de învăţământ (categoria NEET – „Not in Education, Employment, or Training”) .

Din aceştia, spune studiul BNS, 94,3% nu caută un loc de muncă și nu ar fi dispuși să înceapă lucrul dacă li s-ar oferi un job.


Procentul cel mai mare de inactivi apare la categoria de vârstă 50 – 65 de ani, cu 19% șomeri și 30% inactivi, în nivelul anului 2012. Pentru acest segment, procentul este explicat de faptul că firmele nu angajează persoane cu aceste vârste.

Pentru grupa de vârstă 25-34 de ani, cea aptă de muncă, cu experiență și cu posibilități de a se adapta rapid la tendințele pieței muncii, devine greu de explicat scăderea ocupării, de la 77% în 1996 la 72% în 2012, concomitent cu o creștere a trecerii în inactivitate de la 15% în 1996 la 19% în anul 2012, arată studiul „Faţa reală a României”.

În ceea ce privește incidența șomajului de lungă durată, studiul BNS arată o creștere rapidă pentru zona urbană de la puțin peste 30% la nivelul anului 2009 la peste 50% în anul 2013.

În cazul tinerilor, incidența șomajului de lungă durată este de aproximativ 70% pentru mediul urban și de puțin peste 60% în mediul rural, ambele categorii pornind de la un nivel de 50% în anul 2009.

Fiscalizarea muncii


„Studiul BNS arată o creștere a sarcinii fiscale pe costul muncii, creștere constantă începând cu anul 2008, care a adus România la nivelul de fiscalitate din anul 2003. Fiscalitatea excesivă îi face pe lucrătorii români să evite creșterea volumului de muncă, iar indicatorul ”capcana salariului mic” arată că salariații care sunt unicii întreținători de familie și au 2 copii sunt cel mai puțin motivați să lucreze în plus. Din cauza fiscalității, cu cât aceștia muncesc mai mult, cu atât ponderea salariului net în salariul brut se reduce”, mai arată studiul BNS.

Articole recomandate:

citește și

lasă un comentariu

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

toate comentariile

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

articole categorie

Citește și:

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: