Întreprinderile Mici şi Mijlocii (IMM) din România se află la coada clasamentului în Uniunea Europeană (UE) în privinţa digitalizării, însă, per total, sunt mai prudente şi mai doritoare să facă acest pas decât cele din state cu o digitalizare mai avansată, arată datele analizei de specialitate „Barierele Digitalizării mediului public şi privat din România„, publicată miercuri de Autoritatea pentru Digitalizarea Romaniei (ADR).
Conform documentului, pentru mai mult de jumătate (53%) dintre IMM-uri există bariere în calea digitalizării, cu aproape 10% sub media europeană.
„În ceea ce priveşte obstacolele cauzate de reglementare/de legislaţie, IMM-urile din România se plasează aproape de media europeană. Acest aspect, important pentru acţiunea etatică şi pentru politicile publice în general – fiind poate, deseori, un aspect mai uşor de identificat şi ţintit prin măsuri rapide – pare totuşi să nu fie unul esenţial pentru IMM-urile din România, deşi faptul că îl plasează mult mai sus în ierarhie decât alte state vecine, cu capacităţi administrative similare, poate indica importanţa percepţiei relative a acestui aspect în mediul economic şi în relaţie cu digitalizarea”, se arată în concluziile raportului.
În ceea ce priveşte adoptarea tehnologiilor digitale de bază, peste un sfert (27%) dintre microîntreprinderile din România afirmă că le-au adoptat sau că le vor adopta, vorbind despre tehnologii precum email-ul sau crearea unui website, dar că nu au adoptat încă tehnologii avansate.
Astfel, ţara noastră se plasează pe ultimul loc în UE în ceea ce priveşte tehnologiile digitale avansate, cu doar 7% dintre microîntreprinderi care au început deja să le adopte.
Analiza privind „Barierele Digitalizării mediului public şi privat din România” reprezintă un document esenţial care va sta la baza fundamentării şi prioritizării proiectelor derulate prin fonduri europene pentru perioada de programare 2021-2027.
Cercetarea efectuată de ADR pentru mediul privat porneşte de la concluziile Raportului Flash Eurobarometer „SMEs, start-ups, scale-ups and entrepreneurship”, publicat în luna septembrie 2020. De asemenea, analiza a centralizat informaţii şi analize de benchmarking privind motivaţiile şi comportamentele IMM-urilor din diferite state ale Uniunii Europene în ceea ce priveşte procesul de transformare digitală.
Pentru sectorul public, analiza a avut ca bază de cercetare documentul de politică publică privind e-guvernarea şi experienţele instituţiilor administraţiei publice în implementarea proiectelor de digitalizare.
Astfel, barierele identificate sunt cele patru evidenţiate şi de politica publică în domeniul e-guvernării, respectiv: lipsa unei arhitecturi IT, eficiente şi eficace, de management general al serviciilor publice electronice, lipsa sistemelor informatice necesare instituţiilor publice centrale pentru operaţionalizarea serviciilor publice electronice, insuficienţa specialiştilor în e-guvernare şi a resurselor umane în departamentele IT ale instituţiilor şi autorităţilor publice şi, corelat, a competenţelor necesare pentru dezvoltarea şi mentenanţa serviciilor publice electronice, dar şi lipsa unui cadru legislativ şi procedural unitar şi eficient pentru susţinerea serviciilor publice electronice.
