Darius Vâlcov, consilier al premierului, și adevăratul strateg al politicilor guvernamentale ale președintelui PSD Liviu Dragnea, a publicat duminică seara fișa medicală a unuia dintre cei mai cunoscuți protestatari din mișcarea #rezist.
Potrivit documentului – pe care facebook l-a sters ulterior – persoana a suferit de depresie, iar consilierul premierului a conchis că protestatarul este un ”sandilău” (cf. DEX – AICI).
Postarea fără nicio reticență a unui document conținând date personale aflate sub protecția mai multor legi, a dus la o discuție fără precedent pe două teme majore:
- încălcarea legsilației privind datele personale
- modul în care societatea tratează depresia, una dintre cele mai răspândite boli, în România și la nivel global.
Și mai există o temă: caracterul și etica unui oficial guvernamental, precum și etica minimal umană care, abolită, spulberă argumentele de orice natură.
De menționat – toate încercările cursdeguvernare.ro de-a lua legătura cu Darius Vâlcov pentru a-și explica gestul s-au soldat cu eșec.
Ce riscă sursa scurgerii acestei informații și ce riscă Darius Vâlcov
„Voi păstra secretele încredințate de pacienți, chiar și după decesul acestora” este parte din Jurământul lui Hipocrate, așa cum sună el în formularea asumată la nivel global, prin Declarația de la Geneva, din 1975, a Asociației Medicale Mondiale.
Încălcarea acestuia, adică a Codului deontologic, îi poate aduce unui medic o acțiune disciplinară (procedură derulată de Colegiul Medicilor) pentru nerespectarea confidențialității.
În afara acesteia, însă, există numeroase reglementări ce sancționează o astfel de faptă.
Conform art. 196 din Codul penal:
Divulgarea secretului profesional
Divulgarea, fara drept (fara consimtamântul pacientului, n.n.), a unor date (starea sanatatii, boala de care sufera o persoana, etc., n.n.) de catre aceluia caruia i-au fost încredintate (medic, asistenta, etc., n.n.) sau de care a luat cunostinta în virtutea profesiei ori functiei daca fapta este de natura a aduce prejudicii (materiale sau morale, n.n.) unei persoane se pedepseste cu închisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amenda.
Procurorii vor trebui să identifice sursa scurgerii, care se află undeva pe un traseu care duce în final la Ministerul Muncii, cel obligat să declanșeze o anchetă internă pentru depistarea celui care a încălcat legea.
Documentul respectiv, care atestă capacitatea de muncă a protestatarului într-un anume moment din viața sa, a fost emis de șefa Serviciului de expertiză medicală Sector.
Aceste servicii sunt subordonate caselor de pensii teritoriale, care, l-a rândul lor, sunt în subordinea Ministerului Muncii, condus de Lia Olguța Vasilescu, cea care îi recomanda sâmbătă unui protestatar: „Hai, plimbă ursul!”.
În plus, cabinetul de expertiză, Casa de Pensii București și Ministerul Muncii sunt vinovate de încălcarea GDPR, adică nu au asigurat protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal, în care intră toate datele privind starea de sănătate (vârsta, greutatea, afecțiunile suferite, bolile anterioare, diverse alergii și/sau reacții adverse, tratamentele urmate, radiografii etc.)
Pentru astfel de încălcări se plătesc amenzi uriașe. În cazuri speciale (nu cel de față), ele pot putând ajungela valoarea de 10.000.000 – 20.000.0000 euro sau până la 4% din cifra de afaceri.
De asemenea, a mai fost încălcată și Legea 487/2002 (a sanatatii mintale și a protecției persoanelor cu tulburări psihice), care prevede:
„nerespectarea de catre profesionistii in domeniul sanatatii mintale a confidentialitatii datelor despre persoana cu tulburari psihice, a principiilor si a procedurilor referitoare la obtinerea consimtamantului, a instituirii si a mentinerii tratamentului, a procedurilor de internare nevoluntara a pacientului, precum si a drepturilor pacientului internat atrage, dupa caz, raspunderea disciplinara, contraventionala sau penala, conform prevederilor legale„.
Avocata Elenina Nicuț: Darius Vâlcov, pasibil de despăgubiri uriașe
Este una dintre cele mai grave încălcări legate de protecția demnității umane și a dreptului la propria imagine, principii invocate de coaliție, inclusiv Darius Vâlcov, atunci când se argumentează necesitatea modificării legislației legate direct sau indirect de corupție.
În opinia avocatei Elenina Nicuț (foto), în afară de partea penală și de cea contravențională (Darius Vâlcov și persoana care i-a furnizat documentul pot fi amendate de Autoritatea Naţională de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal), Darius Vâlcov va putea fi ațcionat în instanță pe Codul Civil.
S-ar putea obține despăgubiri uriașe, precizează avocata, cât timp un jurnalist a fost obligat să-i plătească 5.000 de euro unei persoane publice căreia îi publicase adresa, deși era vorba de o informație deja aflată în spațiul public. „Însă nu știu în ce măsură ar mai rămâne ceva de executat din averea lui Darius Vâlcov, afalată acum sub sechestru DNA, la finalul procesului” în care a fost condamnat în primă instanță la opt ani de închisoare penrtu fapte de corupție, mai spune Elenina Nicuț.
Președintele Asociației de Sprijinire a Persoanelor cu Tulburare Bipolara si Depresie: Este halucinant ce s-a întâmplat
Rodica Tănăsescu (foto), vicepreședinte al Societății Naționale de Medicina Familiei (SNMF) nu-și amintește să mai fi existat vreodată un caz de acest gen.
„Mai demult, mai apăreau diagnostice, dar niciodată nu știu să fi fost făcută publică o fișă medicală” fără acordul pacientului, a declarat Rodica Tănăsescu, pentru cursdeguvernare.ro.
Andrei Nistor (foto), președintele Asociației de Sprijinire a Persoanelor cu Tulburare Bipolara si Depresie, s-a declarat uluit de incident. „Este complet halucinant. Este o faptă ce va trebui pedepsită grav”, a declarat el pentru cursdeguvernare.ro
Dincolo de acest aspect legal, și mai grav este, în opinia acestuia, faptul că Darius Vâlcov echivalează un bolnav de depresie cu un nebun și că încearcă să justifice participarea la proteste a lui Sandi Matei prin acest diagnostic: „Sugerează că depresia a generat un artificial spirit civic și-l duce într-o direcție greșită. Că este spirit civic construit în spatele unei boli”, mai spune președintele ASPTBD.
Atitudini precum cea a lui Darius Vâlcov, mai spune Nistor, producsunt cele ce determină reticența oamenilor în a se adresa medicului când au astfel de probleme de sănătate.
„Despresia este o boală ca oricare alta”, spune psihiatrul Mihai Bran (foto), iar ceea ce a făcut Darius Vâlcov „denotă o lipsă de informație și cultură generală”.
„Când o persoană publică face astfel de declarații, impactul este o mare problemă în societatea noastră, unde aceste boli sunt stigmatizate”.
Potrivit estimărilor, un român din cinci suferă de depresie, însă puțini ajung la medic, tocmai din cauza acestei stigmatizări.
CNCD nu (NU) se autosesizează
Csaba Ferenc Asztalos (foto), președintele Consiliului Național de Combatere a Discriminării (CNCD) a declarat penrtu cursdeguvernare.ro că instituția nu se va autosesiza.
„Domnul Sandu Matei este o persoană fizică. Procedural, nu pot să fac o sesizare în numele unei persoane, trebuie să existe o plângere,” a explicat președintele CNCD.
În opinia sa, Darius Vâlcov nu se face vinovat de discriminarea bolnavilor de depresie: „Discriminarea nu vizează două, trei sau mai multe persoane,” crede Csaba Ferenc Asztalos.
