fbpx Modifica setari cookieuri

Europa

Europa a depășit vârful pandemiei Covid – țările au trecut la faza a doua de gestionare: testarea ratei de imunizare

După relaxarea măsurilor de prevenire a pandemiei, autoritățile naționale au declanșat pe tot globul marea operațiune a testării pe scară largă, pentru depistarea anticorpilor la… Mai mult

25.05.2020

Evenimentul

Programul oficial de convergență 2020: Deficit bugetar de 6,7%, contracție economică de 14,4% în T2

Deficitul bugetar calculat pe metodologia europeană ESA este prognozat pentru finalul anului 2020 la 6,7% din PIB, în creştere cu aproximativ 2,4 puncte procentuale faţă… Mai mult

24.05.2020

La obiect

Noi măsuri împotriva preluării ostile a companiilor strategice din statele membre – efect al pandemiei Covid

Pandemia Covid-19 accelerează în Uniunea Europeană instituirea mecanismelor de controlare a investițiilor străine, din state terțe, și extind domeniile de aplicare a acestora. De altfel,… Mai mult

21.05.2020

Europa

Document / Semestrul European: Criza accentuează dezechilibrele economice anterioare ale României. Reformele în administrația publică și în Justiție stagnează

Lipsa măsurilor care să contracareze schimbările în justiție făcute în anii 2017 – 2019, absența reformei administrației, deficienţele în colectarea veniturilor bugetare și în digitalizarea… Mai mult

20.05.2020

Ştim cine primeşte ajutorul de încălzire. Dar cine şi cum îl plăteşte? Solidaritatea prost înţeleasă

de Marin Pana 29.8.2011

Dacă eliminarea subvenţiilor care se duceau generic la producător era o cerinţă normală, ajutoarele sociale pentru încălzire vor continua să fie acordate fără cap. Legătura cu situaţia locativă şi şi cu nivelul pensiilor şi salariilor plătite în România este pur electorală.

Examinând tabelele cu cuantumurile necesare acordării de ajutoare, sare în ochi faptul că un angajat cu salariul minim pe economie, chiar şi fără familie, se califică din start pentru primirea de ajutoare de încălzire. 670 lei brut înseamnă 510 lei net, mult sub limita de 786 lei pe persoană. De asemeni, se califică şi pensionarul mediu, care primeşte 774 lei pe lună.

Ceea ce înseamnă că ne aflăm cel puţin într-una din următoarele două variante:

a. Limita superioară este exagerată şi a fost fixată pe considerente electorale, nu logice. Chiar dacă guvernul face o economie, lărgirea bazei celor cu drept de-a primi ajutoare adânceşte fenomenele nocive, nu le estompează.

b. De fapt, statul român nu ajută cetăţenii cu venituri reduse, ci firmele care nu pot desfăşura o activitate profitabilă decât plătind salarii de mizerie, ce trebuie completate cu ajutoare de stat – o distribuíe foarte rudimentară.

Interesant este că o gospodărie cu doi salariaţi care câştigă 1.600 de lei fiecare şi au doi copii urcă peste limita de acordare a ajutoarelor de încălzire. Chiar dacă cei doi copii au unu şi doi ani, motiv pentru care ar util din motive de sănătate să stea la o temperatură adecvată. Care presupune un consum mult mai mare de energie dar ar scuti, la cheltuiala generală, multe costuri cu medicamentele şi aistenţa medicală.

Oricum, subvenţia ridicolă de 5% din factură în intervalul de venituri pe persoană ultraextins (170 de lei faţă de 45 -75 lei toate celelalte tranşe) 615 lei – 785 lei este şi explicaţia majorării numărului de familii potenţial beneficiare de ajutoare. Rămâne de văzut cine se sta să întocmească hârţogăraia şi se va umili pentru 15 de lei pe lună la o factură de, să zicem 300 de lei pe lună la căldură.

Consecinţele ajutoarelor date la „venit”. Reglajul pieţei muncii, reglajul pieţei imobiliare

Practic, din jocul sumelor, statul nivelează veniturile celor mai sărace categorii sociale, deviind interesul dinspre depunerea unei munci mai bine plătite către îndeplinirea formalităţilor pentru primirea de bani publici.

Redistribuirea făcută de către stat prin sistemul de impozitare şi acordarea de subvenţii se face dinspre salariile ceva mai răsărite în două sensuri: atât către cei cu venituri reduse, cât şi către patronii care plătesc salarii mici. Dacă pentru primii există o explicaţie „creştinească”, în al doilea caz nu există nici o motivaţie valabilă.

O consecinţă indirectă dar extrem de importantă este întârzirea reglajului pieţei imobiliare, prin favorizarea păstrării unor locuinţe cu suprafeţe peste posibilităţile reale de trai, îndeosebi în cazul pensionarilor. Familiile de pensionari figurează în statistici cu circa 0,8 persoane pe cameră, în timp ce salariaţii, sursă a impozitelor pentru acordarea de ajutoare de încălzire, stau în locuinţe cu 1,6 persoane pe cameră.

Dacă nu se ţine cont de suprafaţa ocupată pe persoană şi de investiţiile făcute doar de unii şi de alţii nu în reabilitarea termică, măsura luată subvenţioneză risipa în loc să stimuleze economisirea de energie. De asemeni, este menită să asigure realizarea unor indicatori mai buni la încasările regiilor de resort fără a ţine cont de eficienţa termică şi de costurile importurilor de energie necesare.

O (dintre multe altele) posibilă soluţie

Aberaţia susţinerii principiului „de la cine se poate lua la cine are nevoie”, pentru că aşa a apucat este evidentă.

Poziţia corectă de echilibru între solidaritate şi echitate socială ar fi fost de acordarea ajutoarelor cu o limită fixată la un număr rezonabil de metri pătraţi ocupaţi de o persoană, cu un consum normat de gigacalorii.

A lua bani, prin intermediul impozitării excesive de la oameni care au salarii peste medie dar nu pot achiziţiona o locuinţă şi a–i da celor care au venituri mai mici, dar care au apucat să fie proprietari pe două, trei sau patru camere de persoană, nu este politică socială ci politică electorală.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 29.8.2011

Un raspuns

  1. Mihai Voicu (nu ACELA...)
    31.8.2011, 9:57 pm

    Mda, trist dar adevărat.

Lăsați un comentariu


Europa

A început runda decisivă a negocierilor UE – Marea Britanie

Victor Bratu

Marea Britanie a parcurs aproape jumătate din perioada de tranziție și în această lună dilema ar putea fi rezolvată: va exista sau nu un acord… Mai mult

Europa

Comisia Europeană propune o suplimentare cu 2 miliarde de euro a bugetului pentru protecție civilă și puteri mai mari în gestionarea crizelor

Razvan Diaconu

Comisia Europeană a propus marți mobilizarea sumei de două miliarde de euro, în perioada 2021-2017, pentru a oferi statelor membre instrumentele necesare pentru a reacționa… Mai mult

Stiri

BVB: Piața principală va avea la cotă prima companie IT, după 5 ani de finanțare prin piața de capital

Adrian N Ionescu

La cinci ani după ce s-a listat pe piața alternativă AeRO (dedicată companiilor mici), valoarea de piață a companiei de soluții IT Bittnet (BNET) a… Mai mult

Stiri

Rezerva valutară: S-au cheltuit 810 mil. euro din împrumutul MFP de 3.300 de acum 3 săptămâni

Adrian N Ionescu

Rezervele valutare la Banca Naţională a României (BNR), au  crescut până la 35.646 milioane euro, la  31 mai,  cu doar 2.490 milioane de euro  față… Mai mult

Europa

Oficialii de la Pentagon nu sunt de acord cu intervenția armatei, cerută de președintele Trump împotriva protestatarilor

Vladimir Ionescu

Oficialii americani responsabili de securitate și apărare nu se simt deloc confortabil și sunt tot mai îngrijorați în legătură cu declarațiile președintelui Donald Trump, potrivit… Mai mult

Europa

Avertismentul unui fost bancher central din Polonia: Doar statul profită de dobânzi aproape de zero și relaxare cantitativă

Alexandra Pele

Decizia băncii centrale a Poloniei de a reduce nivelul dobânzii-cheie de politică monetară la aproape zero a fost ”nesăbuită”, potrivit fostului guvernator Marek Belka, citat… Mai mult

Europa

Noi detalii despre impozitul european pe cifra de afaceri a marilor companii: Acesta ar urma să nu depășească 0,2% din venituri

Alexandra Pele

Uniunea Europeană speră să obțină din controversata ”taxă pe multinaționale”, anunțată ca parte a măsurilor de colectare de venituri suplimentare pentru fondul european de redresare… Mai mult