Președintele Klaus Iohannis a trimis vineri Parlamentului, spre reexaminare, Legea 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor. Președintele solicită reexaminarea a 24 de articole din lege, reclamând că multe dintre preveri sunt neclare și contradictorii.
Între modificările cu impact major, șeful statului indică articolul care introduce posibilitatea ca pensionarea judecătorilor care au între 20 și 25 de ani vechime în magistratură să se poată realiza chiar înainte de împlinirea vârstei de 60 de ani.
„Apreciem că o astfel de prevedere este de natură să producă un impact negativ semnificativ asupra calității actului de justiție, prin ieșirea din sistemul judiciar a judecătorilor și procurorilor specializați, cu o experiență profesională construită de-a lungul unei cariere, fiind afectată și capacitatea generală de funcționare a instanțelor și parchetelor (în condițiile în care, în prezent, sunt instanțe și parchete care nu pot funcționa în lipsa delegării unor judecători de la alte instanțe, respectiv a unor procurori de la alte parchete). În condițiile în care nu sunt prevăzute dispoziții tranzitorii, nu există o analiză de impact asupra unei astfel de reglementări, fiind ignorate semnalele de îngrijorare transmise chiar din interiorul sistemului judiciar de către magistrați, apreciem necesară menținerea formei aflată în vigoare. Totodată, în condițiile în care un număr semnificativ de magistrați – cei mai mulți de la Înalta Curte de Casație și Justiție – ar putea beneficia de o asemenea dispoziție, apreciem că aceste modificări riscă să pună în pericol chiar stabilitatea și buna funcționare a sistemului judiciar, reprezentând un pericol real pentru bunul mers al justiției din România”, se arată în cererea de reexaminare.
De asemenea, președintele precizează că prin prevederea unei condiții de vechime de minimum 18 ani pentru ca magistrații să fie eligibili pentru un post în cadrul Înaltei Curți de Casație și Justiție, teoretic, judecătorii ar putea activa la instanța supremă pentru o perioadă de doar doi ani, dacă respectivele persoane intenționează să se pensioneze după 20 de ani de activitate în magistratură.
„Efectul combinat al acestor dispoziții poate afecta gestionarea corespunzătoare a cauzelor aflate pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție (spre exemplu, întârzieri în soluționarea dosarelor prin necesitatea repunerii pe rol a cauzelor, urmare a încetării activității unor judecători în fața cărora s-au administrat în mod direct probe sau care au participat la cercetarea judecătorească ori dezbateri, respingerea cauzelor urmare a împlinirii termenelor de prescripție etc.). În consecință, solicităm Parlamentului reanalizarea dispozițiilor menționate și înlăturarea riscurilor unor plecări masive din magistratură care, în absența oricăror analize de impact, pot duce la un blocaj al sistemului judiciar. În același scop, considerăm că se impune și instituirea unor dispoziții tranzitorii în conținutul legii”, se arată în cerere.
(Citiți AICI-LINK cererea de reexaminare formulată de președinte)
