Reprezentanții legali ai imobilului și terenului din strada București – Ploiești nr. 25- 27 au fost citați miercuri la DNA pentru a li se comunica sechestrul asigurator ca urmare a dispoziției Curții de Apel București prin decizia definitivă din dosarul privatizării ICA.
Unul dintre avocaţii lui Dan Voiculescu, Maria Vasii, a declarat după discuţia cu procurorii DNA că împotriva deciziei de executare a dispoziţiilor din condamnarea din dosarul ICA a fost făcută deja o contestaţie la executare, la Tribunalul Bucureşti.
Ce spun avocaţii
Maria Vasii şi alţi doi avocaţi ai lui Dan Voiculescu au fost miercuri la DNA pentru a li se aduce la cunoştinţă că a fost pus sub sechestru imobilului de pe Şoseaua Bucureşti-Ploieşti nr. 25-27, acolo unde este sediul postului de televiziune Antena 3.
Avocata Maria Vasii a declarat, la ieşirea de la DNA, că nu s-a procedat la indisponibilizarea bunurilor şi că s-a luat o singură măsură de sechestru, cu privire la un bun.
Întrebată în legătură cu clădirea în care funcţionează Antena 3, Maria Vasii a spus: „Este doar indisponibilizat, am promovat deja contestaţie la executare, ea se află pe rolul Tribunalului Bucureşti. Până la judecarea contestaţiei la executare apreciem că un alt demers nu mai poate fi efectuat”.
Avocata a mai arătat că, până la acest moment, DNA nu a anunţat apărarea în legătură cu niciun alt demers în legătură cu executarea laturii civile a sentinţei Curţii de Apel Bucureşti din dosarul ICA, acesta fiind primul de acest gen.
Decizia instanţei
Curtea de Apel Bucureşti i-a condamnat definitiv, în 8 august, pe cei inculpaţi în dosarul ICA.
În dosar, prejudiul a fost stabilit la aproximativ 60 de milioane de euro, iar pentru recuperarea acestuia magistraţii au decis:
- confiscarea de la Dan Voiculescu a casei din Şoseaua Kisseleff, cu o valoare estimată de 250.000 de euro
- confiscarea de la Dan Voiculescu a sumei de 3.515.756,4 dolari plus TVA aferent, ce reprezintă chiria pe care a încasat-o în baza contractului de închiriere a spaţiului Grivco de către Romtelecom
- confiscarea de la Dan Voiculescu a unor sume de bani pe care le are în conturi pâna la concurenţa sumei de 15 milioane de lei, la BRD, şi pâna la concurenţa sumei de cinci milioane de lei, la RBS Bank
- Cameliei Voiculescu îi va fi confiscată suma de 2.984.358,3 lei, reprezentând contravaloarea acţiunilor deţinute la ICA, donate de Dan Voiculescu
- Corinei Voiculescu îi va fi confiscată suma de 2.984.358,6 lei, reprezentând contravaloarea acţiunilor deţinute la ICA, donate de Dan Voiculescu
- de la Camelia şi Corina Voiculescu trebuie să fie confiscate sumele donate de Dan Voiculescu în urma închirierii spaţiului Grivco către Romtelecom
Proceduri de urmat
Pentru două din dispoziţiile instanţei a fost desemnat pentru punerea în executare procurorul şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie. E vorba de:
- identificarea de bunuri mobile, imobile, conturi pentru aplicarea sechestrului asigurator (pentru confiscare specială)
- aplicarea sechestrului asigurator (pentru confiscare extinsă)
Potrivit actelor din dosar, în ce priveşte confiscarea specială a sumei de peste trei milioane de dolari plus TVA, s-au dispus măsuri asigurătorii, respectiv identificarea bunurilor mobile şi imobile ale lui Dan Voiculescu, conturi la societăţi comerciale unde acesta este împuternicit, administrator, beneficiar real sau asociat în ţară şi străinătate.
După identificarea acestor bunuri, trebuie puse în executare, până se ajunge la suma de peste trei milioane de dolari plus TVA confiscată special.
Instanţa a reţinut că s-a dovedit definitiv că Dan Voiculescu a obţinut suma de peste trei milioane de dolari plus TVA din fapte penale, dar trebuie identificate alte bunuri – în afara celor patru imobile cu sau fără construcţii şi a celor peste nouă milioane de acţiuni -, pentru a se confisca în favoarea statului, în vederea recuperării prejudiciului.
Cine şi ce trebuie să facă
Conform dispoziţiilor instanţei, procurorul şef al DNA trebuie să identificare bunuri şi conturi, în scopul aplicării sechestrului asigurator pentru confiscarea specială.
În acest sens, vor fi făcute demersuri la Ministerul Justiţiei, Biroul de recuperarea a creanţelor din statele membre UE, Agenţia Naţională de Administrare Fiscală, Oficiul Registrului Comerţului, Oficiul Naţional de Prevenire a Spălării Banilor.
Concret:
- procurorul şef al DNA trimite copia minutei deciziei instanţei la procurorul şef al secţiei care a făcut rechizitoriul şi îi cere să facă demersurile la instituţiile menţionate mai sus, pentru identificarea bunurilor şi conturilor care vor fi puse sub sechestru.
- după ce aceste bunuri sunt identificate, situaţia este trimisă procurorului şef al DNA, iar acesta informează instanţa, care la rândul său dispune organelor de executare ale statului să confişte special.
Urmărește-ne pe Google News
3 răspunsuri
Nu mi se pare corecta decizia instantei de confiscare a unor sume de bani, care sunt eventual umflate, cand exista bunurile sau actiunile la care se face referire si pot fi confiscate acestea.
Daca eventual posesorul doreste sa aiba actiunile atunci poate sa le plateasca dar asa, am primit de ex. donatie niste actiuni si acum trebuie sa le platesc de trei ori valoarea lor nu mi se pare coret din partea „Statului”.
Ce spuneti nu trebuie schimbata legea?
Eu cred că legea trebuie schimbată cu siguranță . dar în sensul unei recuperări cât mai rapide a prejudiciilor create de infractori. Altfel, degeaba ajung la închisoare, dacă nu se recuperează cât mai rapid aceste prejudicii – indiferent dacă prin sume, clădiri sau orice alt fel de bunuri. România a pierdut cam 2,2 PIB-uri prin delapidare în ultimii 25 de ani, iar legea le dă posibilitatea infractorilor de a le proteja – sub forme de proceduri si alte complicații, de executare. cu clădirile, actiunile, terenurile și alte astfel de investiții executarea mi se pare mult prea complicată pentru câtă nevoie e la bugete de banii furați sub diverse forme.
Da, ai dreptate Cristiane. Ce trebuie facut in acest sens. Asteptam sugestii