Statul a accelerat împrumuturile în septembrie, după ce ritmul se temperase în lunile anterioare, reiese din datele Băncii Naționale a României (BNR).
În primele trei săptămâni din septembrie, Ministerul Finanțelor Publice (MFP) a împrumutat 4,5 miliarde de lei, în cadrul a cinci licitații de obligațiuni de stat și a unei licitații de certificate de trezorerie. Suma este cu 1,5 miliarde de lei peste valoarea din prospect a fiecărei licitații în parte, reiese din calculele cursdeguvernare.ro pe baza datelor oficiale.
În august, statul a împrumutat în jur de cinci miliarde de lei, suma fiind ușor peste valoarea indicată în prospecte. August a fost a doua lună din acest an în care Finanțele au ridicat piciorul de pe accelerație, împrumutând sume apropiate de cele din programele lunare.
”O veste excelentă pentru toți românii! Am redus semnificativ planul de împrumuturi pentru luna august. V-am spus că vin cu o surpriză majoră. Nu a fost ușor dar am reușit. Mai urmează și altele. Avem un buffer la nivel record, în contul nostru de la BNR”, a anunțat ministrul finanțelor, Florin Cîțu, luna trecută.
În septembrie, guvernul a anunțat că va împrumuta din piața internă în jur de 4,5 miliarde de lei – țintă atinsă în primele trei săptămâni. Pentru această lună mai sunt programate patru licitații, cu o valoare de prospect de 1,7 miliarde de lei, potrivit datelor comunicate de MFP.
Evoluția împrumuturilor statului pe piața internă (total vs. program)
Sursă: BNR
Necesarul de finanțare al României pentru 2020 a fost revizuit la 120 de miliarde de lei, în creștere cu 40% ca urmare a impactului crizei COVID-19 care va genera o creștere a deficitului bugetar la 8,7% din PIB, potrivit celor mai recente proiecții ale Finanțelor.
Necesarul de finanțare reprezintă suma pe care statul trebuie să o împrumute într-un an pentru serviciul datoriei publice, respectiv pentru a finanța împrumuturile mai vechi ajunse la scadență prin noi credite, precum și pentru a finanța deficitul public (diferența dintre încasările și cheltuielile statului).
Împrumuturi record în primele șapte luni
În primele șapte luni din 2020, statul a împrumutat cu 11 miliarde de lei în plus față de ce estima anterior, pentru a avea resursele bugetare necesare atenuării impactului pandemiei. La această sumă se mai adaugă și un număr record de emisiuni pe piețele financiare internaționale – trei, care au permis MFP să asigure peste 60% din necesarul uriaș de finanțare din 2020 până la sfârșitul lunii iulie.
Statul a împrumutat în primele șapte luni din 2020 echivalentul a circa 89 de miliarde de lei, din care în jur de 45 de miliarde de la investitorii locali (în principal bănci și fonduri de pensii), iar diferența de pe piețele internaționale.
Suma este cu 10,6 miliarde de lei mai mare decât programele orientative anunțate lunar de Ministerul Finanțelor Publice (MFP). Dacă ne raportăm doar la lunile în care impactul pandemiei s-a resimțit cel mai puternic asupra licitațiilor de obligațiuni, respectiv perioada martie-iunie, sumele împrumutate în plus s-au ridicat la circa 8,4 miliarde de lei.
Impactul a doar cinci luni de pandemie asupra datoriei publice
Datoria publică a României a urcat în iulie la 42,2% din PIB, potrivit datelor publicate de Ministerul Finanțelor Publice (MFP). Deși nivelul este sub ținta europeană de 60% din PIB, efectele creșterii datoriei se vor resimți în finanțele publice ale următorului deceniu, după cum rezultă din datele actualizate privind serviciul datoriei publice.
Față de prognoza din ianuarie, statul ar urma să plătească rate de capital suplimentare de 53,5 miliarde de lei, precum și dobânzi și comisioane în plus de 16,8 miliarde de lei, potrivit calculelor cursdeguvernare.ro pe baza datelor MFP.
Creșterea datoriei publice este o consecință inevitabilă a efectelor generate de pandemia Covid-19 asupra bugetului României. În primele șapte luni din 2020, deficitul bugetar s-a apropiat de 50 de miliarde de lei (echivalentul a 4,7% din PIB), iar aproape jumătate din acest deficit a fost generat de impactul pandemiei. Pe de o parte, veniturile colectate la buget au fost mai mai mici, iar pe de altă parte cheltuielile au crescut pentru a acomoda măsurile de sprijinire a mediului privat, precum și pentru a finanța spitalele și nevoile sanitare.
