Standard & Poor’s (S&P) a menținut la „BBB minus /A-3” ratingul României pentru datoria pe termen lung şi scurt în valută şi în monedă locală şi a menţinut perspectiva negativă.
S&P se aşteaptă ca economia României să se contracteze cu 5,2% în 2020 şi deficitul bugetar să se adâncească la 9,2% din PIB. Pentru 2020, agenția anticipează o creştere a PIB-ului României de 4%, urmând ca pierderile generate de pandemia de COVID-19 să fie recuperate abia în 2022. S&P se așteaptă ca după alegerile parlamentare din acest weekend, viitorul Guvern să realizeze eforturi credibile de consolidare.
„Victorie! Am reuşit imposibilul. Standard & Poor’s a menţinut ratingul României! Într-un an în care majoritatea ţărilor dezvoltate au suferit tăieri ale ratingului de ţară (Italia a ajuns la ratingul României), noi, guvernarea liberală, am câştigat încrederea investitorilor. Agenţia de rating a apreciat nivelul moderat al datoriei publice şi al datoriei externe, dar şi convingerea că Guvernul care va fi numit după alegerile generale din decembrie anul curent va reduce dezechilibrele fiscale şi va continua să ofere un sprijin fiscal amplu, care să încurajeze redresarea economică în 2021”, a scris ministrul Finanțelor Publice, Florin Cîţu, pe pagina sa de Facebook.
Perspectiva negativă a rating-ului are în spate riscurile la adresa echilibrelor fiscale și externe ale României în următoarele 12 luni. Acestea se vor materializa probabil dacă factorii de decizie politică nu reușesc să vină cu un plan credibil de reducere a dezechilibrelor bugetare.
S&P ar putea revizui în scădere rating-ul României dacă dezechilibrele fiscale și externe rămân ridicate pentru o perioadă mai lungă de timp. În opinia agenției, costurile de finanțare ale României ar putea crește dacă viitorul Guvern nu reușește să prezinte un cadru credibil al politicii fiscale. S&P ar putea revizui la stabilă perspectiva de rating a României dacă viitorul Guvern ancorează rapid consolidarea fiscală, ceea ce va duce la stabilizarea finanțelor publice ale țării.
Agenția crede că viitoarea administrație va continua să furnizeze un sprijin fiscal amplu pentru a încuraja redresarea economiei în 2021, dar va trebui să gestioneze și rigiditățile fiscale create în urma deciziilor politice anterioare. Absorbția fondurilor europene va fi cheia pentru sprijinirea reechilibrării economice, deși se mențin riscurile de implementare, apreciază S&P.
Ca răspuns la efectele măsurilor de izolare adoptate pentru a stopa răspândirea pandemiei de coronavirus (COVID-19), autoritățile de la București au lansat o serie de măsuri economice și fiscale pentru sprijinirea companiilor și angajaților afectați. S&P estimează că dimensiunea totală a pachetului de stimulare este de 3% din PIB.
Pensiile și salariile, 90% din veniturile fiscale
Contractarea economiei, combinată cu măsurile de stimulare, declinul veniturilor fiscale şi majorarea cheltuielilor sociale (pensiile şi alocaţiile pentru îngrijirea copiilor) vor adânci deficitul bugetar al României în 2020 la circa 9,2% din PIB în acest an. Datoria publică va depăși astfel nivelul de 40% din PIB.
În condiţiile în care salariile şi pensiile se situează acum la aproximativ 90% din veniturile din taxe, structura bugetului României este extrem de rigidă. ”Deşi nu face parte din scenariul nostru de bază, dacă ar fi fost implementată majorarea pensiilor cu 40%, estimăm că numai cheltuielile cu salariile şi pensiile ar depăşi veniturile fiscale guvernamentale în 2021”, apreciază specialiștii S&P.
Agenţia nu se aşteaptă ca executivul să înăsprească politica fiscală anul viitor, dar crede că autorităţile vor căuta să ajusteze structura bugetului, prin reducerea cheltuielilor mai puţin rigide şi îmbunătățirea colectării. S&P estimează că deficitul va coborî la 7,2% din PIB anul viitor, respectiv la 5,5% din PIB în 2022.
Deficitul de cont curent ar urma să se mențină la nivelul de 5% până în 2023, ceea ce demonstrează probleme de competitivitate ale economiei locale.
