miercuri

29 iunie, 2022

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

5 februarie, 2013

Intenția USL de reorganizare administrativ-teritorială prin crearea de regiuni de dezvoltare cu personalitate juridică are suportul majorității populației, relevă un sondaj de opinie făcut public marți de Institutul Român pentru Evaluare și Strategie (IRES).

Potrivit rezultatelor studiului, 51% dintre respondenți declară că au o părere bună sau foarte bună despre procesul de regionalizare, în timp ce 41% au o părere proastă sau foarte proastă. Bărbații și persoanele cu studii superioare tind să aibă o părere bună despre acest proces în proporție mai ridicată, relevă cercetarea.

Întrebați dacă sunt de părere că regionalizarea ar fi un lucru mai degrabă bun sau mai degrabă rău pentru ei personal, 48% respondenți consideră că ar fi mai degrabă bun, în timp ce 36% consideră că ar fi mai degrabă rău, iar 16% nu știu dacă ar fi bun sau rău.


De asemenea, 17% dintre respondenți au afirmat că se tem de procesul de regionalizare.

”Încă opinia publică nu are o viziune clară sau o judecată cristalizată. În percepția publică se amestecă așteptări exagerate, frici sau iluzii personale și colective”, comentează sociologii IRES.

În privința românilor de etnie maghiară, mai mulți sunt respondenții care consideră că separarea etnicilor maghiari de restul populației României reprezintă un pericol decât cei care consideră că această separare nu este periculoasă.

Astfel, 49% dintre cei chestionați cred că separarea maghiarilor pe criterii etnice ar putea constitui un risc al regionalizării pentru România, iar 47% consideră că nu reprezintă un risc.


Per total, 79% dintre respondenți au afirmat că au auzit despre intențiile politice de reorganizare administrativ-teritorială a țării cu 8 regiuni.

USL, prin liderii săi, și-a expriomat intenția de reorganizare administrativ-teritorială, cu introducerea unor regiuni cu personalitate juridică, cu păstrarea actualelor județe.

Pentru această regionalizare este nevoie de modificarea Constituției, luna septembrie fiind avansată pentru referendumul de validare a revizuirii Legii fundamentale.

Ce așteaptă populația de la regionalizare

Îți mulțumim că citești cursdeguvernare.
Abonează-te la newsletter aici.

Potrivit sondajului IRES, populația așteaptă de la reorganizarea administrativ-teritorială scăderea birocrației, repartizarea veniturilor bugetare mai accentuată în comunitățile locale, creșterea absorbției fondurilor europene, creșterea nivelului de trai al populației:

  • Proporții aproximativ egale ale respondenților consideră că, în urma procesului de regionalizare, procesul de colectare a taxelor la nivelul comunității lor s-ar îmbunătăți (31%), ar rămâne la fel (30%) sau s-ar înrăutăți (31%), în timp ce 7% nu știu ce s-ar întâmpla.
  • Un aspect despre care consideră o proporție și mai ridicată a respondenților cum că s-ar îmbunătăți drept o consecință a regionalizării este finanțarea proiectelor de infrastructură – 43%, în timp ce 27% dintre aceștia cred că ar rămâne la fel și doar 20% consideră că s-ar înrăutăți.
  • Cei mai mulți respondenți consideră că la nivelul comunității lor s-ar reduce birocrația în urma reorganizării teritoriale pe regiuni – 40%. În același timp, 27% consideră că din acest punct de vedere lucrurile ar rămâne la fel, iar 26% că s-ar înrăutăți.
  • În ceea ce privește îmbunătățirea nivelului de trai în comunitatea lor drept o consecință a procesului de regionalizare, respondenții sunt mai sceptici: majoritatea sunt de părere că lucrurile ar rămâne la fel – 36%, în timp ce 34% consideră că s-ar îmbunătăți, iar 25% consideră că s-ar înrăutăți.
  • 55% dintre respondenți sunt de părere că atragerea de fonduri europene la nivelul comunității din care fac parte s-ar îmbunătăți o dată cu regionalizarea.
  • Între 75 și 87% dintre respondenți s-au exprimat pentru posibilitatea ca regiunile de dezvoltare să preia de la guvern atribuțiunile legate de colectarea taxelor, ordinea publică, protecția mediului, agricultura și dezvoltarea rurală.

IRES a realizat sondajul pe un eșantion de 1.221 indivizi de 18 ani și peste, reprezentativ la nivel național. Eroarea maximă tolerată este de ± 2,8%, potrivit Institutului. Ancheta a fost realizată în perioada 23-25 ianuarie 2013.

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

citește și

lasă un comentariu

5 răspunsuri

  1. Am fost si sunt un promotor al reorganizarii administrativ teritoriale a tarii. Un asemenea proiect presupune, firesc, stabilirea unui obiectiv principal si, eventual, a unor obiective conexe. Cred ca obiectivul principal ar trebui sa-l reprezinte ,, Reducerea substantiala a birocratiei in domeniul public”, iar ca obiective conexe – Reducerea cheltiuelilor cu administratia publica; eliminarea unor niveluri artificiale intre conducerea administrativa si populatia locala si asigurarea controlului acesteia de catre cetateni etc.
    Exist si restrictii de care trebuie sa se tina seama. Ma refer la traditie, la radacinile istorice ale localitatilor care nu ar trebui abandonate.
    Cred ca cea mai buna formula de reimpartire administrativa ar fi unirea, tinand seama de restrictiile si obiectivele amintite, a mai multor judete intr-un singur judet. De exemplu ar putea sa se ajunga la 16 judete, cate doua pe fiecare dintre cele opt regiuni.

  2. Regionalizarea tarii ar fi un prilej de recroire a unei istorii fericite a Ro numai daca la acest proiect concura doar ratiuni nobile si judecati de valoare emise de catre specialisti exclusiv politicienii care au produs haos in Ro dupa 1989.

  3. Desi problematica reorganizarii teritorial – administrative a fost in atentia ultimelor guverne, aceasta nu s-a bucurat de un larg interes public si institutional
    O reorganizare benefica trebuie sa fie rezultatul unei evolutii sociale si economice, pentru ca numai asa se poate valorifica potentialul uman si economic local. Or, pentru aceasta este nevoie de un program national de dezvoltare prin care sa se urmareasca folosirea eficienta a resurselor naturale ale fiecarei regiuni. Numai asa s-ar putea realiza o competitivitate care sa ne permita folosirea eficienta a fondurilor europene, dar si a celor locale, prin care sa se asigure o crestere semnificativa a PIB-ului.
    Reorganizarea administrativ – teritoriala nu trebuie sa genereze o crestere a birocratiei ci, dimpotriva, o reducere a acesteia. In acest context ne intrebam ce rol are organismul de conducere a regiunii in conditiile in care celelalte structuri se mentin (judetul, orasul, comuna, satul)
    Consider ca reorganizarea teritoriala presupune mai mult decat simpla impartire adminsitrativa pe regiuni. Problematica reorganizarii administrative trebuie sa fie axata mai intai pe o dezbatere de fond a dezvoltarii viitoarelor regiuni, pe respectarea unor traditii istorice si a intereselor fiecarei localitati.
    Ar fi foarte utila o simulare a solutiei avuta in vedere, inclusiv cu un calcul de eficienta.

  4. Regionalizarea este necesara dar nu este oportuna. Multe cuvinte frumoase (vrajeli).Deocamdata sunt regiunile de dezvoltare si lasati sa functioneze!Dati atributii sporite si controlati. Adevarata regionalizare se poate face cand intreaga tara va avea infrastructura europeana ( autostrazi si cai ferate) si se va face strict pe criterii istorice, de traditie si geografice prin referendum local. Nu vad regiuni functionale ,ca Dobrogea, Maramures, Banat, Oltenia,Tinutul secuiesc etc atasate sau legate cu alta zona, dar primordial este ca toate zonele sa beneficieze de infrastructura si sa porneasca cu sanse egale. Si asta mai dureaza.Pana atunci guvernul are destule de rezolvat. Sa faca sa functioneze institutiile existente si sa mai lase si specialistii sa ocupe cate un post de conducere caci de papagali ne-am cam saturat.

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată.

toate comentariile

5 răspunsuri

  1. Am fost si sunt un promotor al reorganizarii administrativ teritoriale a tarii. Un asemenea proiect presupune, firesc, stabilirea unui obiectiv principal si, eventual, a unor obiective conexe. Cred ca obiectivul principal ar trebui sa-l reprezinte ,, Reducerea substantiala a birocratiei in domeniul public”, iar ca obiective conexe – Reducerea cheltiuelilor cu administratia publica; eliminarea unor niveluri artificiale intre conducerea administrativa si populatia locala si asigurarea controlului acesteia de catre cetateni etc.
    Exist si restrictii de care trebuie sa se tina seama. Ma refer la traditie, la radacinile istorice ale localitatilor care nu ar trebui abandonate.
    Cred ca cea mai buna formula de reimpartire administrativa ar fi unirea, tinand seama de restrictiile si obiectivele amintite, a mai multor judete intr-un singur judet. De exemplu ar putea sa se ajunga la 16 judete, cate doua pe fiecare dintre cele opt regiuni.

  2. Regionalizarea tarii ar fi un prilej de recroire a unei istorii fericite a Ro numai daca la acest proiect concura doar ratiuni nobile si judecati de valoare emise de catre specialisti exclusiv politicienii care au produs haos in Ro dupa 1989.

  3. Desi problematica reorganizarii teritorial – administrative a fost in atentia ultimelor guverne, aceasta nu s-a bucurat de un larg interes public si institutional
    O reorganizare benefica trebuie sa fie rezultatul unei evolutii sociale si economice, pentru ca numai asa se poate valorifica potentialul uman si economic local. Or, pentru aceasta este nevoie de un program national de dezvoltare prin care sa se urmareasca folosirea eficienta a resurselor naturale ale fiecarei regiuni. Numai asa s-ar putea realiza o competitivitate care sa ne permita folosirea eficienta a fondurilor europene, dar si a celor locale, prin care sa se asigure o crestere semnificativa a PIB-ului.
    Reorganizarea administrativ – teritoriala nu trebuie sa genereze o crestere a birocratiei ci, dimpotriva, o reducere a acesteia. In acest context ne intrebam ce rol are organismul de conducere a regiunii in conditiile in care celelalte structuri se mentin (judetul, orasul, comuna, satul)
    Consider ca reorganizarea teritoriala presupune mai mult decat simpla impartire adminsitrativa pe regiuni. Problematica reorganizarii administrative trebuie sa fie axata mai intai pe o dezbatere de fond a dezvoltarii viitoarelor regiuni, pe respectarea unor traditii istorice si a intereselor fiecarei localitati.
    Ar fi foarte utila o simulare a solutiei avuta in vedere, inclusiv cu un calcul de eficienta.

  4. Regionalizarea este necesara dar nu este oportuna. Multe cuvinte frumoase (vrajeli).Deocamdata sunt regiunile de dezvoltare si lasati sa functioneze!Dati atributii sporite si controlati. Adevarata regionalizare se poate face cand intreaga tara va avea infrastructura europeana ( autostrazi si cai ferate) si se va face strict pe criterii istorice, de traditie si geografice prin referendum local. Nu vad regiuni functionale ,ca Dobrogea, Maramures, Banat, Oltenia,Tinutul secuiesc etc atasate sau legate cu alta zona, dar primordial este ca toate zonele sa beneficieze de infrastructura si sa porneasca cu sanse egale. Si asta mai dureaza.Pana atunci guvernul are destule de rezolvat. Sa faca sa functioneze institutiile existente si sa mai lase si specialistii sa ocupe cate un post de conducere caci de papagali ne-am cam saturat.

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată.

articole categorie

Citește și:

Consumatorii români aveau, la nivelul anului 2021, o paritate a puterii de cumpărare de 55,5% din media europeană, procent identic cu cel din 2020, cel mai redus de...

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: