Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a declarat, joi, că statul român trebuie să stimuleze munca, inovația și capitalul pentru a obține creștere economică, fiind, însă, nocive relaxarea măsurilor prudențiale ale băncilor și creditele acordate cu prea mare lejeritate.
”N-are rost să vorbim de creştere economică dacă nu asiguri stabilitate financiară. Hai să nu ne mai jucăm cu problema stabilităţii financiare, să aşteptăm să vină doamna Lagarde în România să facă un miracol. Dacă este nevoie de miracole, invit media să meargă la Maglavit să îl caute pe Petrache Lupu”, a spus Isărescu.
”Trebuie să stimulăm munca, inovaţia, capitalul, nu credite date aiurea, nu relaxări de condiţii prudenţiale”, a continuat el.
În context, guvernatorul BNR a subliniat importanța stabilității financiare pentru economia României.
De asemenea, șeful BNR a cerut autorităților române și mediului de afaceri să majoreze absorbția fondurilor europene, ca bază de capital inclusiv pentru stimularea creditării bancare.
Isărescu a criticat aparatul administrativ din domeniul fondurilor europene.
”Inclusiv eu am supraevaluat masiv şi dureros pentru mine capacitatea administrativă a României de a absorbi nişte bani gratis. Şi acum mă întreb – dar nu vreau să rămân în faţa dumneavoastră ca un tip ridicol, cu această întrebare – cum de nu reuşim să accesăm nişte bani gratis, când avem atâta nevoie de ei la nivel micro, vorbim de subcapitalizarea întreprinderilor. De aceea nu le dau băncile bani. Nu au bază de capital”, a spus Mugur Isărescu.
”La nivel macro putem să asigurăm din aceste fonduri o rezervă fără să ne împrumutăm, să dăm înapoi banii pe care i-am împrumutat fără să creăm mari tulburări şi telenovele: Ce se va întâmpla când România va da banii înapoi? Uitaţi că am dat vreo câteva miliarde de euro bani înapoi în această jumătate de an şi nu cred că a simţit cineva, dar telenovela continuă” a mai spus guvernatorul.
Mugur Isărescu a făcut aceste afirmații la colocviul ”Spre o nouă arhitectură de supraveghere a pieţelor financiare”, organizat de BNR.
Alte declarații ale guvernatorului BNR:
- Eonomic nu poate fi ceva mai rău decât o criză financiară şi bancară. Este devastatoare şi are efecte pe mai multe generaţii. Vedeţi câţi bani s-au introdus în ţările dezvoltate pentru salvarea băncilor mari. Am avut recesiune în România, recesiunea ar fi fost mai puternică dacă aveam şi criză financiară şi bancară.
- E nevoie de ieşirea ordonată a instituţiilor din piaţă, în special a celor mari, ”too big to fail”. Şi în acest plan suntem martorii unei schimbări de paradigmă. Deşi instrumentele de preluare de active cu asumare pasive sau de bancă punte au existat, ele nu pot rezolva problema principală a băncilor ”too big to fail”. Din fericire, în Romania nu avem bănci foarte mari pentru a falimenta, comparativ cu cele internaţionale.
- A veni şi a spune acum că nu o să mai avem riscuri în viitor, aşa cum mai aud şi în dezbateri, ”cum de nu s-a ghicit criza sau amplitudinea ei?”, înseamnă a fi nerealist. Nu putem să transformăm pe nimeni, nicio instituţie şi nicio persoană să zicem aşa, într-un fel de Dumnezeu, să facă previziuni clare. Reglementările bancare, deşi au o orientare macroprudenţială din ce în ce mai pregnantă, nu trebuie să le considerăm că suficiente pentru prevenirea acumulării vulnerabilităţilor sistemice, sunt o componentă.
- Trebuie evitate măsuri care pot conduce la schimbări bruşte în situaţia financiară a debitorilor şi în disciplina creditării. Aceasta deoarece sensibilitatea ridicată a fluxului de credite la impulsuri ale venitului mediu induce oscilaţii puternice ale cererii de credite, iar evoluţia impulsului creditului contribuie la amplificarea ciclităţii economice.
